Variațiile valutare țin în corzi economia! Guvernatorul Armașu spune când se vor calma

Orice variație valutară aduce anumite probleme, pentru că variațiile aduc o volatilitate, lucrurile astea se includ în prețuri, agenții economici le evaluează ca riscuri și le includ în marja lor, în prețuri, din cauza asta costurile cresc la unii agenți economici, a răspuns guvernatorul BNM, Octavian Armașu la întrebările adresate de presă.

Potrivit lui, volatilitatea cursului este o problemă pentru economie. Rezervele BNM sunt mai mult formate din dolari americani și moneda de intervenție care o folosim iarăși este dolarul american, respectiv și moneda de referință este dolarul american. Față de dolarul american noi avem o volatilitate mai mică, iar cursul pentru euro se formează în funcție de cursul care este între dolar și euro pe bursele europene, respectiv, volatilitatea din piața europeană se cumulează cu volatilitatea leului față de dolar și avem o volatilitate mai mare la euro – asta este construcția de astăzi”, a punctat Armașu.

Șeful băncii centrale susține că instituția analizează potențial oportunitatea de a trece de la dolar la euro ca valuta de intervenție,

„Vrem să diminuăm aceste volatilități pe euro, dar aceasta depinde de foarte mulți factori, nu putem privi lucrurile foarte simplu. Noi trebuie să avem în vedere și structura importurilor, și a exporturilor, și valuta în care aceste importuri/exporturi se fac, și în ce valută se fac remiterile, în ce valută cumpărăm energia. Deci, noi urmărim lucrurile acestea și probabil că la un moment dat, când ponderea euro va crește suficient de mult, deși ea deja este destul de mare, vom analiza oportunitatea să trecem la euro ca valută de intervenție. Și asta va reduce volatilitatea euro-leu, dar va crește volatilitatea dolarului față de leu și atunci vom avea problemă pe altă parte. Deci, noi urmărim tendințele macroeconomice, structura comerțului și în funcție de asta vom lua o decizie”, a explicat Armașu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piata valutara #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După două decenii de exod masiv, Republica Moldova pare să fi atins „punctul de saturație” al migrației, susține economistul Veaceslav Ioniță, citând un sondaj CBX Research realizat pentru IDIS „Viitorul”. Cercetarea relevă că 74 % dintre moldovenii rămași în țară declară că nu au muncit niciodată peste hotare și nici nu plănuiesc să plece.

Potrivit sondajului, cei 74 % se împart în două categorii: 38 % „complet ancorați”, care exclud orice scenariu de emigrare, și 36 % care, deși ar avea o destinație preferată „în teorie”, aleg în mod conștient să rămână în Moldova. În cifre absolute, acest nucleu de stabilitate depășește 1,7 milioane de persoane din populația rezidentă actuală.

Ioniță afirmă că, odată cu reducerea intenției de plecare, politicile publice ar trebui să vireze de la strategia clasică de „repatriere a diasporei” spre mobilizarea resurselor umane interne. „Acești oameni reprezintă un capital social ignorat: sunt disponibili pentru formare profesională locală, investiții comunitare și inițiative antreprenoriale. Ei pot constitui baza unei noi economii locale, mai puțin vulnerabile la șocurile externe”, arată economistul.

Potrivit lui Ioniță, verticala oportunităților include: stimulente fiscale și granturi pentru afaceri de familie și start-up-uri rurale, programe de recalificare tehnică pentru industriile cu potențial (energie regenerabilă, agro-teh, servicii IT la distanță) și crearea de fonduri locale de garanție pentru micro-împrumuturi, destinate tocmai celor care nu au fluxuri de venit din migrație.

Tot economistul remarcă un „nou tip de patriotism economic”: „Pentru cei 74 %, munca în Moldova este o alegere asumată, nu doar o lipsă de alternativă. Ei pot deveni eroii redresării economice, dacă statul și mediul de afaceri le valorifică loialitatea”.

Datele oficiale indică circa 1,1 milioane de cetățeni moldoveni stabiliți peste hotare, ceea ce plasează Moldova pe primele locuri în Europa la raportul diasporă/populație. Cu toate acestea, CBX Research sugerează că intenția de plecare a scăzut semnificativ, mai ales la categoria 30–49 de ani. Fenomenul este atribuit „saturației migratorii” — efectul combinat al reducerii rezervorului de populație aptă de plecare și al creșterii costurilor adaptării în statele de destinație.

Apel la politici coordonateoniță recomandă Guvernului și autorităților locale să îmbine strategiile de diaspora cu planuri de dezvoltare axate pe comunitățile rămase: „Fără infrastructură rurală, servicii publice digitale și acces la finanțare, cei 74 % vor rămâne subutilizați. Din perspectiva sustenabilității fiscale, e mai ieftin să investești în oamenii rămași decât să-i aduci înapoi pe cei plecați”.

Analiza economistului concluzionează că redefinirea politicilor de piață a muncii, educației și antreprenoriatului în jurul „nucleului sedentare” ar putea transforma vulnerabilitatea demografică a Moldovei într-un avantaj competitiv bazat pe stabilitate și comunitate.