Destinații de top din Grecia, abandonate de turiști din cauza prețurilor exorbitante. "E frumos, da, dar nu merită"

Turiștii dau semne că abandonează cele mai faimoase destinații din Grecia, insulele Mykonos și Santorini, din cauza prețurilor exorbitante, în căutarea unui raport corect între calitate și preț.

Mykonos și Santorini au înregistrat o scădere semnificativă a traficului turistic, iar vizitatorii care au ajuns pe insule au comentat că nu și-ar alege din nou aceste destinații.

„După călătoria noastră în Santorini, cred că este supraevaluat în proporție de 100%”, spun unii YouTuberi celebri, citați de keeptalkinggreece.com.

Datele sunt confirmate și de numărul sosirilor, presa locală a insulei raportând o scădere de 22% a traficului aerian în Santorini față de anul 2019.

O scădere similară se înregistrează și în Mykonos, situație care s-a schimbat drastic în insulele care erau campioane în ceea ce privește cazarea și divertismentul.
„Pierdere de 20% a traficului în Mykonos. Vara anului 2023 nu pare să fie ceea ce se aștepta pentru piața turistică din Mykonos”, a remarcat presa locală.

„Recent, printre turiștii de lux, criteriul de raportare corectă între calitate și preț prevalează, iar opinia generală este că, în special Mykonos și în al doilea rând Santorini, încearcă să profite de momentul exploziv al turismului în țară”.

„E frumos, da, dar pentru prețul plătit nu pot spune că merită. Timp de o lună am călătorit în Turcia, Spania, Maroc și Grecia. Pentru mine și soția mea, a costat în total 6.500 de dolari. Un prieten de-al meu a mers în Santorini în iulie cu iubita lui, iar vacanța a costat 7.000 de dolari de persoană pentru 10 zile”, au remarcat vizitatorii.

Insulele se confruntă cu o situație pe care au creat-o singure, susțin experții.

Creșterea exorbitantă a prețurilor le-a interzis grecilor să le viziteze și au devenit o destinație exclusivă pentru străini, cu toate că, chiar și străinii nu par să mai fie dispuși să plătească sume exorbitante.

„Căderea se datorează, desigur, și faptului că aceste două insule, care reprezintă armamentul greu al turismului de lux în Grecia, au devenit locuri interzise pentru turiștii greci, care nu sunt acolo pentru a acoperi golul, deoarece ei aleg alte destinații mai ieftine în Grecia sau chiar în străinătate”, a raportat revista de știri Mega TV Live News.

Se spune, printre altele, că alte insule grecești oferă vacanțe pentru toate bugetele posibile, în timp ce acest lucru nu este cazul pentru Mykonos, de exemplu, unde prețurile au explodat la cazare, restaurante, cluburi și alte servicii.

Între timp, turismul Greciei se confruntă cu o puternică competiție din partea Turciei, unde moneda locală continuă să scadă și să-și piardă valoarea, în timp ce turiștii nu prea se îngrijorează dacă se află sub soare pe această sau cealaltă parte a Mării Egee.

Portugalia și Albania se ridică și ele ca competitori puternici.

Un exemplu caracteristic al aroganței și încrederii de sine a antreprenorilor din turism este prezent în „programul de stat pentru subvenționarea turismului social” care este deja în desfășurare, iar nici Mykonos, nici Santorini nu au oferit cazare, a relatat Mega TV.

Cifra de afaceri în aprilie-mai 2023 pentru Mykonos și Santorini este de -15% până la -20%.

Sosiri internaționale în aprilie 2023 Total: +14,6%

Mykonos: -29%

Santorini: -6,4%

Rhodes: +31,2%

Thessaloniki: +26,8%

Atena: +17,4%

Mykonos – Santorini- Cifra de afaceri: aprilie-mai -15 până la -20%

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#santorini #mykonos #insule

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.