Cofondatorul Etherum, Vitalik Buterin, a încetat să mai fie miliardar. Averea lui a scăzut cu aproximativ 40%

21 Mai 2021, 15:40
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
21 Mai 2021, 15:40 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Averea cofondatorului Ethereum, în vârstă de 27 de ani, a scăzut cu aproape 40% și acum se ridică la 850 de milioane de dolari. Averea lui Vitalik Buterin a scăzut după prăbușirea Bitcoin și a altor criptomonede.

Pe 19 mai, criptomonedele au scăzut cu aproape 30% după ce instituțiilor financiare din China li s-a interzis furnizarea de servicii legate de criptomonede. Din această cauză, averea agregată a celor mai mari proprietari de criptomonede a scăzut cu 15,5 miliarde USD – de la 62,3 miliarde USD la 46,8 miliarde USD.

Pe 12 mai, când valoarea unei unități a criptomonedei Ethereum a ajuns la 4,3 mii de dolari, Forbes a estimat averea lui Buterin la 1,4 miliarde de dolari, iar acum a scăzut la 850 de milioane de dolari.

Pe data de 3 mai, Forbes a raportat că cofondatorul criptomonedei Etherum, în vârstă de 27 de ani, Vitalik Buterin, a devenit cel mai tânăr miliardar al criptomonedelor din lume.

Apoi, averea lui Buterin s-a ridicat la 1,09 miliarde de dolari, după ce prețul unei unități Ethereum a depășit pentru prima dată 3 mii de dolari. De la începutul anului 2020, averea lui Buterin a crescut de aproape 25 de ori.

Astăzi, însă, cofondatorul Etherum nu mai este miliardar, aceste este doar milionar, cu o avere de 850 milioane de dolari.

04 Nov. 2026, 16:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Negocierile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru un nou program de cooperare economică au intrat în impas, deși autoritățile de la Chișinău au ajuns încă în luna mai la un acord preliminar cu experții instituției, se arată în constatarea Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, Guvernul Republicii Moldova a solicitat în ianuarie 2026 inițierea unui nou program cu FMI, bazat pe Instrumentul de Coordonare a Politicilor (Policy Coordination Instrument – PCI), cu o durată de trei ani. Spre deosebire de programele tradiționale ale Fondului, acest mecanism nu presupune acordarea directă de împrumuturi, ci monitorizarea politicilor economice și susținerea reformelor structurale.

Comisia Europeană constată însă că, deși în luna mai a fost obținut un acord la nivelul experților, procesul nu a avansat conform așteptărilor.

„Discuțiile privind un program FMI pe trei ani, fără finanțare, sunt în desfășurare, dar au stagnat după încheierea unui acord la nivel de experți în mai 2026”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul nu precizează motivele blocajului și nici condițiile care ar trebui îndeplinite pentru finalizarea negocierilor. Totuși, documentul subliniază că menținerea unei cooperări strânse cu FMI este importantă pentru credibilitatea politicilor macroeconomice și fiscale ale Republicii Moldova, dar și pentru transmiterea unui semnal de încredere investitorilor și partenerilor internaționali.

Constatarea Comisiei Europene apare în contextul în care autoritățile moldovenești discută posibilitatea negocierii unui nou program cu FMI care să includă și finanțare.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV că un asemenea acord ar putea fi negociat în anul 2027, însă Guvernul nu a confirmat deocamdată intenția de a solicita un program de împrumuturi.

„Dacă este să fie un astfel de program, atunci el ar putea fi negociat anul viitor, dar Guvernul încă nu a confirmat intenția de a negocia un astfel de program cu Fondul Monetar Internațional”, a declarat Spatari.

Potrivit deputatului, un eventual acord de finanțare cu FMI ar putea reprezenta o soluție pentru reducerea costurilor datoriei publice, în condițiile în care o parte din deficitul bugetar este acoperită prin emiterea valorilor mobiliare de stat, care presupun dobânzi ridicate.

„Un eventual program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional cred că ar fi o soluție pentru a reduce din costul datoriei pe termen lung”, a explicat președintele comisiei parlamentare.

Raportul Comisiei Europene confirmă, de altfel, că Republica Moldova se confruntă cu deficite bugetare persistente și cu o creștere a datoriei publice. La sfârșitul anului 2025, datoria statului ajunsese la 39,2% din PIB, iar pentru 2026 deficitul bugetar a fost revizuit de la 5,7% la 6% din PIB.

Experții europeni atrag atenția și asupra dependenței de finanțarea externă concesională și de împrumuturile interne pe termen scurt, care devin tot mai costisitoare în contextul creșterii dobânzilor.

Ultimul program de finanțare al Republicii Moldova cu FMI, aprobat în decembrie 2021, a expirat în octombrie 2025, fără finalizarea ultimelor două evaluări. În consecință, Republica Moldova nu a mai beneficiat de ultima tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari.

Între timp, Uniunea Europeană a devenit una dintre principalele surse de finanțare a reformelor și investițiilor din Republica Moldova. Potrivit raportului, Chișinăul a primit în martie și octombrie 2026 două tranșe regulate în cadrul Mecanismului de Reformă și Creștere, în valoare de 189 de milioane și, respectiv, 157 de milioane de euro, după realizarea a 44 de măsuri de reformă.