Nimeni nu poate rămâne neutru. De ce țara petrodolarilor vrea să se alăture BRICS

21 Iun. 2023, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Iun. 2023, 05:15 // Actual //  bani.md

Arabia Saudită intenționează să intre în clubul BRICS – Brazila, Rusia, India, China, Africa de Sud.  

Cabinetul de miniștri al Arabiei Saudite a aprobat un memorandum privind acordarea regatului a statutului de partener de dialog în cadrul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), înființată la Beijing în 2001 pentru a se opune instituțiilor occidentale. Aceasta este formată din nouă membri permanenți: China, Rusia, Rusia, India, Pakistan, Iran, Kazahstan, Tadjikistan, Kârgâzstan și Uzbekistan. Egiptul și Qatar au statut de observatori sau parteneri de dialog.

Decizia de aderare a Arabiei Saudite la OCS a venit la mai puțin de trei săptămâni după ce Riadul și Teheranul au convenit să reia relațiile diplomatice, cu medierea Chinei. Organizația de Cooperare de la Shanghai urmărește să își asigure un loc privilegiat în noua ordine mondială.

Arabia Saudită ocupă o poziție înaltă în lumea islamică și arabă. Este cel mai mare jucător de pe piețele globale de energie – 19% din rezervele mondiale de petrol; 12% din producția mondială; peste 20% din exporturile de pe piețele mondiale.

Rezervele dovedite de petrol sunt de aproximativ 267 de miliarde de barili, iar producția este de peste cinci milioane de barili pe zi. Volumul rezervelor de aur și de valută, potrivit statisticilor Băncii Centrale a Arabiei Saudite, se ridica la 693 de miliarde de dolari la sfârșitul anului trecut. Prin urmare, este un jucător important și  pe piețele financiare și de investiții globale.

Intrarea Arabiei Saudite în BRICS va aduce beneficii țărilor participante și va consolida poziția organizației pe scena mondială.Saudiții vor beneficia de piețele, oportunitățile și resursele țărilor BRICS. Această organizație include principalele economii în curs de dezvoltare din lume (aproximativ 41% din populația lumii).

BRICS reprezintă o piață imensă care poate absorbi exporturile oricărei economii, ca să nu mai vorbim de oportunitățile uriașe de investiții. În 2022, PIB-ul nominal total al țărilor BRICS a fost de 24,2 trilioane de dolari (25% din producția mondială totală). Numai China reprezintă aproape 70% din producția totală a grupului BRICS.

China și India, membre ale BRICS, sunt principalele piețe pentru importurile de petrol din țările din Golf, precum și principalii parteneri comerciali ai Arabiei Saudite.

Aderarea Riadului la BRICS poate duce la o agravare a relațiilor cu Occidentul, în special cu SUA.  Prin urmare,  trebuie să cântărească cu atenție toate argumentele pro și contra înainte de a lua o decizie finală. Statele Unite sunt al cincilea cel mai mare partener comercial al Arabiei Saudite.

Washingtonul consideră regatul ca fiind aliatul său strategic în regiunea Golfului Persic. Este cel mai mare exportator de arme și cel mai mare investitor străin al Riadului. Investițiile americane în Arabia Saudită se ridică la 800 de miliarde de dolari, în timp ce cele chinezești sunt de numai 100 de miliarde de dolari.

Pe de altă parte, există riscuri și provocări potențiale, dintre care cea mai importantă este intensificarea competiției geopolitice între Occident și Orient, condusă de BRICS, care va avea un impact negativ asupra saudiților, care au făcut mult timp parte din tabăra occidentală.

Potrivit Modern Dimplomacy,în 2022, volumul comerțului mondial al țărilor G7 s-a ridicat la 6,3 trilioane de dolari (28,1% din totalul exporturilor mondiale), în timp ce importurile s-au ridicat la 7,6 trilioane de dolari (33,5% din totalul importurilor mondiale).

Volumul exporturilor mondiale ale grupului BRICS s-a ridicat la 4,6 trilioane de dolari (20,7% din totalul exporturilor mondiale), iar importurile 3,9 trilioane de dolari (17% din totalul importurilor mondiale).

Arabia Saudită dorește să crească ponderea exporturilor non-petroliere la 50%. Astfel, posibila aderare la BRICS va contribui la creșterea exporturilor saudite de energie în schimbul deschiderii piețelor regatului către importurile chinezești și a reducerii dependenței de importurile din țările occidentale.

Contextul este tensionat: escaladarea conflictului din Ucraina într-o confruntare globală care implică Occidentul, pe de o parte, și China, pe de altă parte. Inevitabil, va exista o divizare a țărilor în taberele din est și din vest. Nimeni nu poate rămâne neutru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

02 Sept. 2026, 11:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
02 Sept. 2026, 11:44 // Actual //  Grîu Tatiana

Pentru sezonul rece 2026–2027, furnizorii de gaze de pe piața cu amănuntul trebuie să asigure în total 140,35 milioane de metri cubi de gaze naturale, echivalentul a 1 481 873,7 MWh. O hotărâre în acest sens a fost aprobată astăzi, 2 septembrie, de Consiliul de Administrație al ANRE, iar întregul volum trebuie constituit până la 1 noiembrie 2026.

Cantitățile repartizate furnizorilor au fost actualizate în funcție de cotele de piață și de schimbările produse după 1 aprilie 2026, când consumatorii mari, cu un consum anual de peste 100 000 de metri cubi, au trecut la achiziționarea gazelor la prețuri negociate, de la furnizori de pe piața concurențială.

În total, 203 consumatori mari, care reprezintă aproximativ 55% din consumul de gaze al țării, au trecut pe piața concurențială. Astfel, ANRE a recalculat cotele furnizorilor, ținând cont de consumul din primul trimestru al anului 2026.

Cea mai mare obligație revine SA „Energocom”, care trebuie să asigure 72,75 milioane de metri cubi de gaze, echivalentul a 768 096,4 MWh.

SRL „Energocom Trading” trebuie să stocheze 54,26 milioane de metri cubi, sau 572 894 MWh.

Pentru „Navitas Energy”, obligația este de 8,60 milioane de metri cubi, pentru „Transautogaz” – 2,41 milioane de metri cubi, iar pentru „ERU Aurora” – 1,28 milioane de metri cubi. Pe lista furnizorilor obligați se mai regăsesc „Energy Engineering Group”, FPC „Lăcătuș”, „Ernocom”, „National Power Corp” și „Gaz Hub Retail”.

Stocurile sunt obligatorii pentru atenuarea eventualelor creșteri bruște ale prețurilor și pentru asigurarea funcționării sigure și stabile a pieței gazelor naturale în perioada rece.