Armagedonul lui Putin. Unde și de ce poate lovi Rusia cu arme nucleare

23 Iun. 2023, 05:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Iun. 2023, 05:12 // Actual //  bani.md

În situația actuală, probabilitatea ca Rusia să declanșeze un atac nuclear asupra Ucrainei este minimă. Totuși, acest lucru nu poate fi exclus în viitor, deoarece rușii au transferat arme nucleare din planul politic în formatul militar.

Teoretic, există mai multe opțiuni pentru utilizarea armelor nucleare tactice de către Rusia, în primul rând pe teritoriul Ucrainei, și nu pe teritoriul statelor membre NATO. Putin poate lua o astfel de decizie în cazul unui succes serios al forțelor de apărare ucrainene în urma contraofensivei declanșate în urmă cu aproape trei săptămâni, scrie Volodimir Kravcenko în articolul „Armagedonul lui Putin. Unde și de ce poate lovi Rusia cu arme nucleare”, din publicația Zerkalo Nedeli, după ce a discutat cu experții Marpana Budjerin și Oleksi Ijak.

Prima opțiune este o explozie demonstrativă într-o zonă pustie, de exemplu, pe Insula Șerpilor. „Acest scenariu este cel mai puțin probabil, pentru că prin trecerea pragului nuclear, în afară de imaginea teribilă pe care oamenii o vor vedea în pe rețelele sociale și pe ecranele TV, Kremlinul nu câștigă nici avantaj politic, nici militar”, spune Budjerin.
A doua este utilizare pe câmpul de luptă. Acest scenariu, potrivit lui Budjerin, este, de asemenea, puțin probabil, având în vedere, în primul rând, distanța apropiată a unităților ucrainene și rusești pe câmpul de luptă și, în al doilea rând, incapacitatea trupelor ruse de a opera pe teritoriul unde au fost folosite arme nucleare. În plus, după cum subliniază Oleksi Ijak, „pentru a schimba situația pe câmpul de luptă, o încărcătură nucleară tactică nu este suficientă. Sunt necesare câteva zeci de astfel de încărcături. Și aceasta depășește deja limitele unei demonstrații și obligă țările NATO să răspundă “.

A treia și, potrivit lui Budjerin și Ijak, cea mai probabilă opțiune pentru utilizarea armelor nucleare tactice este să lovească un oraș ucrainean destul de dens populat, care, de exemplu, are întreprinderi mari și depozite militare. Experții includ Dnipro, Zaporojie și Nikolaev ca astfel de ținte posibile. Budjerin crede, de asemenea: „Lovitura nucleară asupra orașului va fi probabil însoțită de cererea Federației Ruse de predare a Ucrainei și, în cazul unui refuz, de o amenințare de a lansa o lovitură masivă asupra Kievului”.
Astfel, cel mai bun mod de a proteja sau de a preveni un astfel de atac este de a oferi Ucrainei cele mai moderne echipamente de apărare aeriană și antirachetă. După cum demonstrează acțiunile forțelor de apărare aeriană ucrainene, sistemele de apărare aeriană Patriot se ocupă în mod eficient de principalii transportatori de focoase nucleare – rachetele „Iskander” și „Kinjaal”, precum și rachetele de croazieră din clasa „X”.

Riscul unui atac nuclear al Rusiei este minim, așa cum a fost la începutul unei invazii la scară largă. Cu toate acestea, Putin este moral pregătit pentru un astfel de curs de evenimente, cred unii analiști.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.