Miliarde de dolari, costul investiției în reactoarele de la Cernavodă! Chișinăul caută bani ca sa participe

Cele două noi reactoare pe compania cu capital majoritar de stat Nuclearelectrica vrea să le construiască la centrala de la Cernavodă ar urma să coste cel puțin 6,5 miliarde de euro (7,29 miliarde de dolari), a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-un interviu pentru Reuters.

Banca americană Exim Bank U.S. va acorda un credit de trei miliarde de dolari pentru cele două noi reactoare, iar ministrul Energiei a adăugat că va exista și o finanțare din Canada și Coreea de Sud, via mecanisme similare. Burduja a spus că este posibil ca și alți parteneri externi, precum Emiratele Arabe Unite, să finanțeze proiectul noilor reactoare.

Burduja a adăugat că Nuclearelectrica poartă în continuare negocieri cu grupul canadian Lavalin, care deține tehnologia Candu folosită la primele două reactoare ale centralei de la Cernavodă, obiectivul fiind semnarea unui acord la finele anului.

Nuclearelectrica vrea să modernizeze unul dintre cele două reactoare existente și de asemenea să construiască alte două noi unități utilizând aceeași tehnologie Candu (Canada deuterium uranium) care utilizează apa grea pentru răcire și uraniu natural, în loc de uraniu îmbogățit, drept combustibil.

„Obiectivul este semnarea unui acord cu Lavalin la toamnă, iar grupul să se angajeze pentru designul și sprijinul proiectului, inclusiv la nivelul Comisiei Europene”, a spus Sebastian Burduja.

Pe lângă negocierea costurilor, pentru a ține cont de evoluția inflației, discuțiile care sunt în derulare vizează și structura finanțării și modul cum poate fi modernizată infrastructura existentă în linie cu cerințele formulate după accidentul de la Fukushima din 2011.

Estimările anterioare de cost pentru cele două noi reactoare variau între șase și șapte miliarde de euro. Sebastian Burduja a spus că o decizie finală de investiții referitoare la construcția noilor reactoare ar urma să fie adoptată în 2026-2027.

Grație noilor reactoare, ponderea energiei atomice în mixul energetic al României va crește până la o treime și va permite României să furnizeze electricitate și Republicii Moldova, a spus oficialul român.

Burduja a mai spus că Ministerul Energiei lucrează la punerea la punct a unei scheme de sprijin pentru energia cu emisii reduse de carbon pe baza așa-numitelor „contracte pentru diferență (contracts for difference, CFD-uri)”, care permit fixarea prețului energiei electrice la un nivel convenit. România va înființa un fond, cu ajutorul banilor de la UE, pentru a implementa această schemă.

De asemenea, Sebastian Burduja a mai declarat că, în perioada 2024-2025, România va scoate la licitație proiecte în domeniul energiei eoliene și fotovoltaice cu o capacitate de 5 Gigawați, care ar urma să fie finanțate prin contracte pentru diferență, și alte capacități de 5 Gigawați la o dată ulterioară.

Ministerul Economiei controlează 80% din acțiunile Nuclearelectrica, companie cu o capitalizare de piață de 13,7 miliarde de lei.

Chișinăul ar urma să devină co-investitor la Centrala nucleară de la Cernavodă din România pentru a-și asigura o parte din necesarul de energie electrică, potrivit anunțului ministrului Energiei, Victor Parlicov.

„În prezent ne va fii mult mai ușor să identificăm surse pentru a participa în cadrul acestui proiect comparativ cu situația în care ne aflam în anii 90. Cu siguranță banii nu vor fi de la bugetul de stat. Ar putea fi oferiți cu o garanție de stat de către instituțiile financiare internaționale. Este o investiție de talie pe care nici bugetul României nu și-o poate permite”, a punctat Parlicov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cernavoda #investiție #centrala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina