Creștere spectaculoasă a numărului de pasageri la aeroport! O treime dintre moldoveni au zburat în Antalya

Aeroportul Internațional Chișinău anunță că la sfârșitul lunii iulie numărul de pasageri care au decolat și aterizat s-a cifrat la 1,5 milioane, cu peste 51% mai mult față de perioada similară a anului precedent.

În luna iulie 2023, traficul de pasageri a crescut cu 14,5 % față de iulie 2022, și constituie circa cu 40.199 pasageri mai mult, cifrându-se la 318.328 pasageri.

Datele aeroportului mai arată că și numărul de aterizări și decolări s-a majorat, cu 20% – 2.480 de operațiuni, cu 412 de operațiuni mai multe decât în iulie 2022.

Segmentul cargo a fost și el pe plus. În luna iulie 2023 au avut loc transportări de circa 199,2 tone, cu 28 % mai mult decât în luna iulie a anului precedent.

Turcia se află în topul destinațiilor preferate pentru vacanță operate de pe aeroportul Chișinău, cu ponderea de circa 45%, respectiv peste 17.000 de pasageri mai mult, față de luna iulie 2022, au zburat în această direcție.

Clasamentul continuă cu cele mai populare destinații: Antalya (32,24%), Istanbul (10,67%), Erevan (5,7%), Heraklion (3,75%), Varșovia (3,73%), Dublin (3,44%).

Pe destinații noi în iulie au fost transportați 5.789 de pasageri sau 3,76% din traficul total de pasageri, și anume: Valencia – 1.278 de pasageri; Podgorica – 2.749 de pasageri; Tirana – 1.762 de pasageri.

Majorarea spectaculoasă a numărului de pasageri se datorează faptului că anul trecut spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis din data de 24 februarie după invazia Rusiei în Ucraina. În consecință, toate zborurile de la Aeroportul Chișinău au fost sistate timp de o lună.

Ulterior, din data de 21 martie 2022, o porțiune a spațiului aerian al Republicii Moldova a fost deschis pentru utilizarea de către aeronavele civile și de stat. Astfel a fost reluat treptat a transportul de pasageri.

În prezent, toate zborurile din Republica Moldova au loc pe direcția România pe un coridor îngust. Zborurile în direcția Nord, Est și Sud nu sunt operate, iar cursele spre Federația Rusă, Ucraina și Belarus nu au fost reluate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#decolari #pasageri #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina