Economiştii trag un semnal de alarmă: Deflaţia din China s-ar putea transforma într-o problemă la nivel global

Dificultățile economice cu care se confruntă China au generat temeri legate de apariția unor presiuni deflaționiste, cu posibile repercusiuni la nivel global. Potrivit economiștilor, această problemă ar putea să se accentueze în trimestrele următoare, ceea ce ar putea afecta economiile din întreaga lume, relatează CNBC.

Recentele date economice au arătat o deteriorare semnificativă a fundamentelor economice ale Beijingului. Datele din luna iulie au fost în mare parte sub așteptări, iar cifrele privind șomajul în rândul tinerilor au crescut la niveluri record, determinând chiar suspendarea publicării acestor cifre de către Biroul Național de Statistică.

Problemele din sectorul imobiliar chinez au fost amplificate de criza provocată de dezvoltatorul Country Garden, care se confruntă cu dificultăți financiare semnificative și a ajuns în pragul incapacității de plată. Totodată, gigantul imobiliar Evergrande Group, puternic îndatorat, a solicitat protecția împotriva falimentului în Statele Unite.

Un alt semnal îngrijorător este scăderea indicelui principal al prețurilor de consum din China cu 0,3% în iulie, înregistrând deflație pentru prima dată în mai bine de doi ani. Această situație contrastează cu marile economii din Occident, care se confruntă cu inflație crescută.

Economiștii atrag atenția că aceste presiuni deflaționiste din China ar putea avea un impact asupra piețelor globale. În contextul în care China rămâne un important producător mondial, slăbiciunea economică a acestei țări și scăderea prețurilor ar putea afecta piețele la nivel global. Totuși, această situație poate fi o veste bună pentru băncile centrale occidentale în lupta lor împotriva inflației ridicate.

Deși economiile occidentale au confruntat cu inflație ridicată după ieșirea din pandemia COVID-19, China nu a avut aceeași dinamică, datorită capacității sale interne de producție. Cu toate acestea, cererea internă a scăzut în ultima perioadă, lăsând China cu capacități nefolosite în sectorul manufacturier.

Cu scopul de a stopa deprecierea rapidă a monedei chineze, banca centrală a Chinei a luat măsuri pentru a încetini această tendință. Totuși, piața și investitorii sunt încă îngrijorați în privința eficienței acestor măsuri în redresarea situației economice.

Pe fondul acestor semnale, economiile globale urmăresc cu atenție evoluția situației economice din China și potențialele sale implicații la nivel mondial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deflatie #economisti #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.