Mișcarea disperată a Băncii Centrale din Rusia! Majorează dobânda cheie la 15% ca să țină în frâu inflația

Banca Centrală Rusă a anunțat o majorare semnificativă a dobânzii cheie cu 200 de puncte de bază, ridicându-se de la 13% la 15% pe an. Această decizie are ca scop controlul inflației și readucerea acesteia la nivelul țintă de 4% până în 2024, potrivit declarației autorității de reglementare, scrie tass.ru.

Banca Centrală Rusă a subliniat necesitatea menținerii unor condiții monetare stricte în economie pentru o perioadă mai lungă de timp. Această mișcare urmărește să limiteze amploarea creșterii inflației și să asigure stabilitatea economică în fața presiunilor inflaționiste.

În urma acestei majorări a ratei cheie, băncile rusești ar putea reacționa prin majorarea ratelor la depozitele în ruble, ceea ce ar putea influența comportamentul investitorilor și economia în ansamblu.

Experții anticipau o creștere a ratei cheie în urma ședinței Consiliului de Administrație al Băncii Rusiei, însă prognoza consensului indica o rată de 14% pe an. Această decizie se înscrie într-o serie de majorări succesive ale ratei cheie în încercarea de a gestiona inflația. Ultima majorare a avut loc pe 15 septembrie, când rata a crescut cu 100 de puncte de bază, ajungând la 13%.

Această mișcare reflectă eforturile constante ale Rusiei de a face față inflației ridicate și de a stabili un mediu economic mai stabil. Este demn de menționat că în urmă cu mai puțin de doi ani, Banca Centrală Rusă a majorat rapid rata cheie la 20% în contextul invaziei ruse în Ucraina.

Această decizie a Băncii Centrale vine într-un context economic sensibil, cu presiuni inflaționiste semnificative și cu consecințe asupra investițiilor și cheltuielilor consumatorilor în Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inflație #Rata de bază #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.