Crizele, care au afectat Moldova, transformate în oportunități cu suportul Uniunii Europene

30 Oct. 2023, 11:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Oct. 2023, 11:51 // Actual //  bani.md

Republica Moldova a trecut prin doi ani de provocări complexe și dificile, testând capacitatea țării de a gestiona crize într-un mediu volatil. Una dintre cele mai semnificative a fost criza energetică, care a avut un impact considerabil asupra economiei și populației țării. Pe fondul unei inflații medii de aproximativ 30%, Moldova a experimentat o stagflație în 2022. Adițional, gestionarea unui număr semnificativ de refugiați, ca urmare a războiului din Ucraina, a creat o amenințare umanitară majoră, punând presiune asupra resurselor și capacităților țării.

De asemenea, Moldova s-a confruntat cu probleme de securitate, cum ar fi încălcarea spațiului său aerian și acțiuni hibride, inclusiv atacuri cibernetice și război informațional. Acestea au adus incertitudine și au testat capacitatea țării de a menține stabilitatea și siguranța, constată Victoria Olari Expertă asociată, IPIS în analiza „Solidaritatea europeană. Transformând crizele în oportunități”.

Cu toate acestea, după cum spune Victoria Olari, Republica Moldova a răspuns hotărât și a avut succes în agenda sa de apropiere de Uniunea Europeană (UE), beneficiind de sprijinul partenerilor europeni. UE a acordat Moldovei un sprijin semnificativ în gestionarea acestor crize multiple, cu o asistență financiară de 1,2 miliarde de euro, începând din toamna anului 2021. Acest sprijin a acoperit aspecte esențiale, inclusiv asistență umanitară pentru a ameliora impactul crizei asupra populației, sprijin în cadrul Mecanismului Uniunii pentru Protecția Civilă, care a consolidat capacitatea Moldovei de a face față situațiilor de urgență, și sprijin pentru consolidarea stabilității financiare și gestionarea disfuncțiilor din economie.

Un aspect important al sprijinului UE a fost asistența financiară pentru reducerea impactului creșterii prețurilor la gaze asupra populației vulnerabile, precum și sprijinul pentru refugiați. Acest sprijin bugetar a contribuit la atenuarea presiunii economice și la abordarea provocărilor generate de criza energetică. UE a sprijinit și Moldova prin programe bilaterale și regionale, inclusiv în domeniul dezvoltării economice și conectivității. Uniunea Europeană a promovat proiecte care vizează creșterea producției de energie electrică, promovarea surselor de energie regenerabilă și eficiența energetică.

„Moldova a fost, de asemenea, inclusă în platforma comună de participare pentru garantarea furnizării de gaze pentru Europa. Aceasta a avut rolul de a consolida securitatea energetică a țării și de a reduce dependența de Rusia. Moldova a fost integrată în „Solidarity Lanes” pentru a facilita exporturile de cereale ale Ucrainei către UE și pentru a obține finanțare pentru reconstrucția infrastructurii drumurilor și căilor ferate. UE a susținut Moldova în tranziția la ecartamentul feroviar european și a facilitat aderarea la Mecanismul European de Interconectare”, susține autoare analizei.

Mai multe programe au fost lansate pentru a sprijini dezvoltarea economică și pentru a intensifica cooperarea în domeniul securității, cum ar fi Misiunea de Parteneriat a UE în Republica Moldova pentru a ajuta țara să gestioneze situații de criză și amenințări hibride. Prin solidaritate europeană, Moldova a primit sprijin considerabil pentru a face față provocărilor multiple.

În concluzie, Moldova a trecut printr-o perioadă dificilă, dar sprijinul ferm al UE a permis țării să gestioneze cu succes aceste crize multiple. Uniunea Europeană a oferit asistență financiară, asistență umanitară și sprijin pentru dezvoltarea economică și securitatea energetică.

Moldova a reușit să transforme aceste provocări în oportunități pentru dezvoltare. Este adevărat că în fața crizelor majore, adesea apar oportunități semnificative. Atunci când o țară se confruntă cu crize precum criza energetică, dificultățile economice sau umanitare, aceste momente aduc adesea nevoia stringentă de a găsi soluții rapide și inovatoare. Cum a demonstrat practica, crizele pot accelera reformele și schimbările structurale care, în condiții normale, ar dura mai mult timp sau ar întâmpina opoziție. În plus, crizele oferă adesea șansa de a reevalua prioritățile, de a investi în sectoarele cu potențial de creștere durabilă și de a promova inovația. Asistența UE acordată Republicii Moldova pentru consolidarea rezilienței sale în fața provocărilor multiple, reprezintă o oportunitate extraordinară în acest sens. Solidaritatea europeană este o dovadă a sprijinului constant și a parteneriatului autentic pe care UE și Republica Moldova le împărtășesc, pentru a construi un viitor mai prosper și mai sigur pentru toți cetățenii moldoveni.

Acest articol a fost realizat în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, implementate de Institutul pentru Inițiative Strategice în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Fundației Soros Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.