Arabii și rușii vor continua reducerea extracțiilor de petrol până la sfârșitul anului. Se vor scumpi carburanții?

Arabia Saudită şi Rusia au confirmat duminică faptul că vor continua, până la finalul anului, reducerile voluntare ale producţiei de petrol, pentru a stabiliza piaţa energiei, transmite Reuters.

Rusia va continua să reducă exporturile de ţiţei şi produse petroliere cu 300.000 de barili pe zi (bpd) până la 31 decembrie 2023, a anunţat vicepremierul rus Alexander Novak.

Rusia a convenit două reduceri separate: în aprilie a informat că va scădea producţia de ţiţei cu 500.000 bpd până la finalul lui 2024, în timp ce în august a dat asigurări că va diminua exporturile cu 300.000 barili pe zi (bpd) până la 31 decembrie 2023.

Conform declaraţiei lui Novak, Rusia va decide luna viitoare dacă va extinde programul de reducere a exporturilor sau va majora producţia.

Tot duminică, o sursă din Ministerul Energiei din Arabia Saudită a anunţat că ţara va continua să scadă exporturile cu 1 milion bpd până la 31 decembrie 2023. De asemenea, luna viitoare, Arabia Saudită va anunţa dacă va continua să reducă exporturile sau va creşte producţia.

În decembrie, producţia Arabiei Saudite va fi de aproximativ 9 milioane bpd.

“Aceste reduceri vin să sprijine eforturile OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) de a stabiliza piaţa energiei”, a declarat sursa.

În septembrie, cotaţia barilului de ţiţei a ajuns la 98 de dolari, cel mai ridicat nivel din 2023, iar vineri se situa la aproximativ 85 de dolari. Temerile privind încetinirea economiei şi reducerea creşterii au afectat preţurile, în pofida efectelor conflictului din Orientul Mijlociu.

OPEC+ a decis în iunie limitarea livrărilor şi în 2024. Viitoarea reuniune a alianţei este programată în 26 noiembrie, la Viena.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Arabia #extracții #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.