Moldova are o șansă de a deveni hub energetic regional! Parlicov se așteaptă ca străinii să ne cumpere vântul

În câțiva ani în Republica Moldova ar urna să apară primele parcuri eoliene urmare a noilor modificări legislative care ușurează activitatea celor care vor să investească în domeniul regenerabilelor, potrivit declarației ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Ministrul spune că investițiile în parcurile eoliene va crește capacitatea de export, în condițiile în care piața locală nu are capacitatea de a utiliza întregul volum care ar urma să fie produs.

Astăzi, Parlamentul Republicii Moldova a votat în a doua lectură un proiect de lege ce propune modificări fundamentale în domeniul energiei din surse regenerabile. Aceste modificări reprezintă un pas important în direcția alinierii legislației țării cu cerințele și standardele impuse de Uniunea Europeană.

Una dintre dispozițiile centrale ale proiectului de lege este stabilirea unei ținte naționale sectoriale pentru anul 2030. Aceasta impune ca nu mai puțin de 30% din consumul de energie electrică să provină din surse regenerabile, în comparație cu procentul actual de 6%.

O altă noutate adusă de acest document se referă la tranziția de la contorizarea netă la facturarea netă, iar Guvernul va avea posibilitatea să facă „transferuri statice” de energie din surse regenerabile cu alte state membre ale Comunității Energetice sau cu state membre ale UE.

De asemenea, proiectul propune simplificarea procedurilor administrative pentru dezvoltarea proiectelor în domeniul energiei regenerabile. Se prevede și posibilitatea proprietarilor de apartamente din blocuri multietajate de a instala parcuri de energie regenerabilă pentru consum propriu, chiar și la o altă adresă decât locul de consum, cu condiția ca ambele adrese să se afle în raza aceluiași furnizor.

Schimbările legislative propuse sunt concentrate și în promovarea energiei regenerabile în sectoarele încălzire, răcire și transport. De asemenea, se reglementează dreptul producătorilor eligibili de a primi plăți pentru limitarea cantităților de energie electrică din surse regenerabile injectate în rețelele electrice, precum și organizarea licitațiilor și documentația asociată.

Proiectul cuprinde, de asemenea, modificări referitoare la garanțiile de origine care certifică locul de producție al energiei, valorificând resursele existente în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#eoliene #Energie #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.