Contracţia economiei germane are loc pe fondul scăderii consumului privat

26 Nov. 2023, 08:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Nov. 2023, 08:05 // Actual //  bani.md

Scăderea cheltuielilor gospodăriilor a provocat o contracţie a economiei germane în trimestrul al treilea, când motorul economiei europene a intrat în ceea ce Bundesbank admite că ar putea fi o recesiune, transmite Bloomberg.

Produsul Intern Brut al Germaniei s-a contractat cu 0,1% în perioada iulie-septembrie 2023 comparativ cu trimestrul precedent, a informat vineri Oficiul Federal de Statistică, astfel confirmând o estimare preliminară publicată la finele lunii octombrie. Cheltuielile de consum ale gospodăriilor, care sunt responsabile pentru două treimi din PIB-ul Germaniei, au scăzut cu 0,3% de la un trimestru la altul, în timp ce consumul guvernamental a crescut pentru prima dată în mai mult de un an, cu 0,2%.

Contracţia PIB-ului Germaniei în trimestrul al treilea vine după ce în trimestrul II economia germană a crescut cu doar 0,1%, după ce a stagnat în primele trei luni ale anului.

“După evoluţiile modeste înregistrate în prima jumătate a anului 2023, economia germană a început a doua jumătate a anului cu o uşoară scădere a performanţelor”, a subliniat preşedintele Oficiului Federal de Statistică, Ruth Brand.

Aceste date scot în evidenţă greutăţile cu care Germania se confruntă în a-şi reveni din criza energetică din iarna anului trecut, la care se adaugă impactul majorării dobânzilor. Fondul Monetar Internaţional prognozează că Germania este singura dintre marile economii ale lumii care se va contracta în acest an.

Preţurile mari la energie şi creşterea modestă a economiei mondiale continuă să creeze probleme pentru sectorul industrial din Germania. Mai multe companii germane din sectorul industrial au început să taie costurile. La aceasta se adaugă dobânzile mari care afectează şi ele cererea, iar impactul deplin al dobânzilor asupra economiei va deveni evident în perioada următoare. Potrivit oficialilor de la Banca Centrală Europeană, o relaxare a condiţiilor monetare nu va avea loc prea curând, în pofida unei încetiniri semnificative a inflaţiei până la 2,9% în octombrie.

O nouă lovitură pentru economia germană a venit săptămâna trecută din partea Curţii Constituţionale, care a blocat intenţia Guvernului de a transfera fonduri neutilizate în lupta cu pandemia spre programe de investiţii în energii verzi, ceea ce a creat o gaură de 60 de miliarde de euro în finanţele Guvernului.

În aceste condiţii, Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank) a estimat luni că este foarte probabil ca economia germană să se contracte din nou în trimestrul IV, urmând ca semne de îmbunătăţire să pară la începutul anului următor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Oct. 2025, 14:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2025, 14:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII