Chinezii au rămas fără bani. Intră în incapacitate de plată pe un cap – peste 8,5 milioane de persoane, pe lista neagră

Neplata creditelor de către debitorii chinezi a crescut la un nivel record de la izbucnirea pandemiei de coronavirus, subliniind profunzimea recesiunii economice a țării și obstacolele în calea unei redresări complete, scrie Financial Times.

În total, 8,54 milioane de persoane, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 și 59 de ani, se află oficial pe lista neagră a autorităților, după ce nu și-au plătit toate ratele, de la credite ipotecare pentru locuințe la împrumuturi pentru afaceri, potrivit instanțelor locale.

Această cifră, echivalentă cu aproximativ 1% din adulții chinezi în vârstă de muncă, este în creștere față de 5,7 milioane de neplătitori la începutul anului 2020, în condițiile în care blocajele cauzate de pandemie și alte restricții au frânat creșterea economică și au diminuat veniturile gospodăriilor.

Numărul tot mai mare de neplătitori va spori dificultatea de a consolida încrederea consumatorilor în China, a doua economie ca mărime din lume și o sursă crucială de cerere globală. De asemenea, acest lucru atrage atenția asupra lipsei de legi privind falimentul personal care ar putea atenua impactul financiar și social al creșterii mari a datoriilor.

În conformitate cu legislația chineză, persoanele aflate pe lista neagră a neplătitorilor de datorii sunt blocate de la o serie de activități economice, inclusiv achiziționarea de bilete de avion și efectuarea de plăți prin intermediul aplicațiilor mobile precum Alipay și WeChat Pay, ceea ce reprezintă o piedică în plus pentru o economie afectată de încetinirea sectorului imobiliar și de scăderea încrederii consumatorilor. Procesul de înscriere pe lista neagră este declanșat după ce un debitor este dat în judecată de creditori, cum ar fi băncile, și apoi nu respectă un termen de plată ulterior.

„Creșterea galopantă a numărului de neplătitori este produsul unor probleme nu doar ciclice, ci și structurale”, a declarat Dan Wang, economist șef la Hang Seng Bank China. „Situația s-ar putea înrăutăți înainte de a se îmbunătăți”.

Criza datoriilor personale vine în urma unui val de împrumuturi din partea consumatorilor chinezi. Datoria gospodăriilor ca procent din produsul intern brut aproape s-a dublat în ultimul deceniu, ajungând la 64% în septembrie, potrivit National Institution for Finance and Development, un think-tank cu sediul la Beijing.

Dar obligațiile financiare tot mai mari au devenit din ce în ce mai greu de gestionat, deoarece creșterea salariilor a stagnat sau a devenit negativă în mijlocul unei stări de rău economice.

Pe măsură ce un număr tot mai mare de consumatori chinezi lipsiți de bani s-au luptat să ajungă la finalul lunii, mulți dintre ei au încetat să-și mai plătească facturile. Tot mai mulți rezidenți chinezi se luptă, de asemenea, pentru a găsi un loc de muncă: șomajul în rândul tinerilor a atins un nivel record de 21,3% în iunie, ceea ce a determinat autoritățile să nu mai raporteze aceste date.

„Îmi voi plăti soldul cardului de credit de 28.000 de Rmb (4.000 de dolari) atunci când voi avea un loc de muncă”, a declarat John Wang, un funcționar din Shanghai care nu și-a mai plătit ratele după ce a fost concediat în luna mai. „Nu știu când se va întâmpla asta”.

China Merchants Bank a declarat în această lună că împrumuturile neperformante provenite din plățile cardurilor de credit cu întârzieri de 90 de zile au crescut cu 26% în 2022 față de anul precedent. China Index Academy, o companie de consultanță cu sediul la Shanghai, a raportat 584.000 de executări silite în China în primele nouă luni din 2023, cu aproape o treime mai mult decât în anul precedent.

Viața pentru debitorii aflați pe lista neagră poate fi dificilă, aceștia trebuind să navigheze printre zecile de restricții impuse de stat. Datornicii și familiile lor nu au acces la locuri de muncă guvernamentale și li se poate interzice chiar să folosească drumurile cu taxă.

Jane Zhang, proprietara unei companii de publicitate din sud-estul provinciei Jiangxi, care nu a plătit un împrumut bancar, a declarat că a intrat în panică atunci când, în luna mai, un tribunal local i-a interzis să folosească WeChat Pay pentru a cumpăra mâncare pentru copilul ei cel mic.

„Am crezut că fiul meu va muri de foame, deoarece nu aveam niciun ban la îndemână și toate cumpărăturile mele zilnice erau făcute prin WeChat”, a declarat Zhang, care ulterior a convins instanța să renunțe la interdicția privind plățile cu telefonul mobil, menținând însă alte pedepse în vigoare.

Pe măsură ce neplățile cresc, experții juridici au propus introducerea unor legi privind falimentul personal cu scutirea de datorii pentru insolvențele individuale.

„Trebuie să găsim o modalitate de a-i ajuta pe rău-platnici individuali să se ridice din nou”, a declarat Liu Junhai, profesor de drept la Universitatea Renmin, care a contribuit la elaborarea legii falimentului corporativ din China.

Însă lipsa de transparență în ceea ce privește finanțele personale a făcut ca astfel de măsuri să fie dificil de implementat. Factorii de decizie politică au făcut puține progrese în ceea ce privește adoptarea de reglementări privind dezvăluirea activelor individuale din cauza unei reacții negative din partea oficialilor guvernamentali și a altor grupuri de interese care se tem că normele ar putea dezvălui corupția.

Cu puține speranțe de ușurare, mulți debitori aflați pe lista neagră au renunțat să își restabilească sănătatea financiară. Zhang a decis să își închidă afacerea de publicitate după ce a pierdut conturi de la departamentele guvernamentale locale, cărora le este interzis să lucreze cu companii aflate pe lista neagră.

„Instanța a spus că viața mea va reveni la normal dacă plătesc datoria”, a spus ea. „Dar cum pot să fac bani când mă confrunt cu atât de multe restricții?”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chinezi #datorii #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bursa Internațională a Moldovei este un operator nou pe piața de capital din Republica Moldova. În august, BIMx a primit licența și autorizațiile necesare pentru administrarea unei piețe reglementate și a unui sistem multilateral de tranzacționare. Ce este, de fapt, această bursă, cum funcționează și ce oportunități poate oferi companiilor și investitorilor? Într-un interviu pentru IPN, directoarea generală a BIMx, Veronica Arpintin, a vorbit despre rolul noii burse, accesul la finanțare, investițiile și dezvoltarea pieței de capital din Republica Moldova.

Bună ziua! Doamna Arpintin, spuneți-ne ce este Bursa Internațională a Moldovei și ce operațiuni pot fi derulate prin intermediul acesteia?

Bună ziua, vă mulțumesc pentru invitație și mă bucur să vorbim astăzi despre acest subiect, în premieră, la voi. Este important să înțelegem mecanismul bursei, dar și instrumentele care pot fi folosite. Aceste instrumente sunt diferite și aduc avantaje atât celor care investesc – companii, cât și cetățeni de rând, dar și celor care au nevoie de finanțare.

Și aici nu ne limităm doar la întreprinderi. Putem vorbi și despre municipalități, pentru că fiecare dintre noi își dorește transport modern, stații de epurare a apei de calitate, iar aceste proiecte pot fi finanțate inclusiv prin instrumentele pieței de capital. Trebuie să fim informați și să înțelegem că, în calitate de cetățeni, putem contribui la finanțarea bugetului de stat din economiile noastre, prin instrumentele de titluri de valoare de stat, așa-numitele eVMS-uri. Este o gamă foarte largă de lucruri pe care trebuie să le învățăm.

Bursa Internațională a Moldovei este o întreprindere, un parteneriat public-privat între Guvernul Republicii Moldova, cu o participație de 20%, și sectorul privat, reprezentat de Bursa de Valori București, BNC-urile din Republica Moldova, companii de asigurare, companii din zona de microfinanțare și inclusiv o companie distribuitoare de resurse energetice. Această varietate ne permite ca deciziile care sunt luate și vor fi luate în continuare de acest operator să fie echilibrate și să reprezinte multe dintre sectoarele care au nevoie și vor accesa, dar și vor fi expuse prin această piață pentru finanțare sau utilizarea instrumentelor financiare.

De ce avea nevoie Republica Moldova de această bursă? Ce problemă a pieței de capital își propune BIMx să rezolve?

În Republica Moldova, majoritatea finanțărilor, de exemplu pentru finanțarea activității antreprenorilor, vin din sectorul bancar, aproximativ 95%, și este foarte bine. Sectorul bancar este stabil și oferă produse și servicii foarte calitative. Totodată, dacă ne uităm la media din Uniunea Europeană sau urmărim cifrele din pieța SUA care este mult mai dezvoltată în acest sens, observăm că sursele de finanțare sunt diversificate. Sunt și surse de finanțare pe care le poți accesa prin piața de capital, adică prin burse, inclusiv prin bănci.

Diversificarea întotdeauna este benefică, pentru că oferă mai multe oportunități. În primul rând, trebuie să înțelegem că, dacă discutăm despre întreprinderi, acestea deseori sunt limitate în accesarea unor finanțări care, bineînțeles, încep cu finanțarea bancară, datorită diferiților factori. Poate au mai puțin gaj sau sunt deja expuse la unele creditări, ori modelul lor de business nu permite accesarea liniilor de credit prin bănci. Totodată, atunci când asemenea companii doresc implementarea unor proiecte mai mari, au nevoie de finanțare, au reputație, pentru că bursa, piața de capital este despre încredere, despre reputație. Pot să se adreseze și să emită fie pentru un împrumut, obligațiuni pentru piața de capital, fie să devină societate pe acțiuni și să invite alți parteneri în acționariat pentru a crește afacerea.

De ce este important anume în acest moment? Suntem în pragul multor schimbări legate de conectarea cu piața UE. Companiile care au o strategie de durată medie și lungă înțeleg foarte bine că pregătirea pentru acest pas este importantă, atât pentru creșterea competitivității aici, în Republica Moldova, cât și pentru expansiunea pe alte piețe, pentru că se deschid mai multe uși. Atunci când acești antreprenori se gândesc la creșterea, modernizarea și finanțarea afacerii, deja se vor gândi nu doar prin prisma finanțării bancare, dar și prin prisma pieței de capital.

Și nu în ultimul rând, aș vrea să prezint și o altă parte. Aș vrea să prezint viziunea unui cetățean simplu, care, pentru păstrarea sau acumularea capitalului, are nevoie de anumite instrumente. La moment, printre aceste instrumente se numără depozitele la bancă, investițiile în apartamente, dar vedem și că piața imobiliară deja a ajuns la un anumit prag, iar creșterea ulterioară este mai puțin posibilă, reieșind din analizele pe care noi le vedem. Și cetățenii se gândesc unde și cum să investească banii pe care i-au acumulat, ca să le crească în valoare și să aibă un beneficiu, un alt beneficiu.

Cunoaștem foarte bine expresia că banii trebuie să lucreze pentru noi și, totodată, atunci când cetățenii vor avea posibilitatea de a investi, de a procura, fie de a participa în acționariatul anumitor companii, fie de a investi prin intermediul obligațiunilor, impactul prezenței pieței de capital ar fi foarte benefic. În primul rând, ne va aduce la un alt nivel de administrare a vieții și a părții financiare, ceea ce, la moment, este o parte a unei culturi civilizate a unui om într-o țară dezvoltată și, totodată, va structura mai bine cultura de consum și siguranța financiară pe care noi urmează să ne-o construim pentru viitor.

Aici am sesizat două subiecte pe care aș vrea să le discutăm puțin mai detaliat, în primul rând, privind decizia de a investi. De exemplu, un investitor a decis să investească, cum ar arăta, pas cu pas, drumul acestuia de la decizia „vreau să investesc” până la cumpărarea unei acțiuni sau a unei obligațiuni?

Acesta este un subiect foarte important și vă mulțumesc pentru întrebare. Eu cred că, înainte să facem un pas, fie să procurăm un automobil, fie să investim, fie să procurăm altceva, noi urmează să fim instruiți. Este absolut periculos când se fac pași importanți pentru viața noastră, pentru finanțele noastre, fără cunoștințele care urmează să stea la baza acestor decizii.

Studiile nu reprezintă neapărat un studiu universitar. Sunt foarte multe surse în diferite limbi, în limba română, în limba engleză, bineînțeles, și în alte limbi, care pot fi accesate, astfel încât persoana să ia prima sa decizie despre investiții. În discuțiile noastre cu colegii din România, noi am identificat că dezvoltarea acestei deprinderi de a investi începe cu investiții în titluri de valoare de stat, astfel încât încrederea în instrumentele Ministerului Finanțelor este foarte mare. Atunci când persoanele încasează primele venituri, pe care deja le văd fizic ca intrări în conturile sale, atunci se mai fac și pașii următori.

În ceea ce privește instrumentele care vor fi oferite pe platforma noastră, vom depune un efort informațional și educațional. Această etapă va începe un pic mai târziu, mai spre finele acestui an sau începutul anului următor, și este un moment potrivit pentru a se iniția în acest domeniu, pentru a face concluzii și pași corecți.

Totodată, să revenim la creditul bancar. Dumneavoastră ați menționat anterior că bursa ar putea oferi companiilor o alternativă la creditul bancar. Ce înseamnă acest lucru, în practică, pentru companiile din Republica Moldova?

Aș vrea să vin cu o precizare. Până la alternativă, aceste instrumente oferă o finanțare complementară, pentru că noi nu suntem în zona de competiție cu sectorul bancar. Suntem în zona în care, împreună, ajutăm companiile să crească. Creditele bancare au avantajele proprii și multe dintre companiile din Republica Moldova care au accesat această sursă și s-au dezvoltat le înțeleg și le cunosc foarte bine. Atunci când vorbim despre acest instrument complementar, el se adresează unelor probleme sau necesități pe care le are fiecare companie în parte.

Dacă comparăm cu vizita la medic, putem spune că o persoană are durere de cap, dar fiecare cauză a acestei dureri se tratează diferit. Așa și instrumentele pieței de capital se aplică asemenea unui medicament atunci când există o nevoie pentru a o soluționa. La nivel general și la nivel european, companiile care doresc o creștere, internaționalizare, accesează bursele, devin publice, anume cu scopul de a-și dezvolta imaginea, de a atrage investitori serioși, de a implementa proiecte serioase, inclusiv pentru a atrage furnizori de calitate.

Noi cunoaștem cazuri în Republica Moldova când unele companii, pentru a avea posibilitatea să lucreze cu furnizori de produse și echipamente de o calitate înaltă, trebuie să dovedească că sunt companii serioase, transparente, că nu produc daune mediului, pentru că aceste companii raportează la nivel internațional, fiind și ele listate. Astfel, accesarea instrumentelor oferă nu doar acces la finanțare în sens clasic, dar și alte avantaje, pe care deja fiecare antreprenor care va considera aplicarea către instrumentele bursei le va analiza în mod special, în dependență de problemele și necesitățile sale.

Revenind la internaționalizare, printre acționarii BIMx se numără și Bursa de Valori București, dar și bănci și companii din Republica Moldova. Ce înseamnă, în practică, această componență internațională? Va putea un investitor din România sau din altă țară să investească pe piața din Moldova?

Parteneriatul cu BVB este esențial pentru crearea bursei, pentru că noi utilizăm și know-how-ul acestei burse, sistemul de tranzacționare. Cum ați spus de la bun început, noi urmăm obiectivul și misiunea noastră, care este să construim în Republica Moldova un sistem de tranzacționare sigur și aliniat la cele mai bune practici oferite de BVB. Totodată, aș vrea să fie foarte clar: suntem unități diferite, iar sistemele noastre sunt conectate tehnic, nu și operațional.

Operaționalizarea bursei nu va permite imediat lucrul și pe piața României și viceversa. Cu timpul, bineînțeles, după ce se setează în Republica Moldova și piața, care este la etapa foarte inițială de dezvoltare, și, sigur, după intrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, această posibilitate de a colabora, de a face un listing dual, de exemplu, sau de a atrage investitori din România pentru procurarea acțiunilor sau investiții în obligațiuni în Republica Moldova va fi posibilă, dar, la moment, e prematur să vorbim despre acest lucru.

În România, piața de capital s-a dezvoltat timp de 30 de ani, bursa la fel. În cazul nostru, noi chiar suntem la etapa inițială de dezvoltare și trebuie să fim realiști: avem nevoie de timp ca să creștem și să ne adaptăm la cerințele pieței moderne.

Știm că BIMx a primit licența de operator de piață și autorizațiile pentru piața reglementată și sistemul multilateral de tranzacționare. Ce urmează acum? Când vom avea primele tranzacții? Aveți deja companii care se pregătesc să intre pe piață?

Aveți dreptate, în august am obținut licența pentru operator de piață. Dacă am compara cu construcția unei case, am obținut avizul pentru proiect.

Acum finalizăm construcția acestei case, în cazul nostru – ajustările sistemului de tranzacționare, admiterea brokerilor, simulările, instruirile. Pentru ca în cel mai apropiat timp să putem lista. Probabil vom începe cu obligațiuni, pe platforma Bursei Internaționale a Moldovei. Ce este ferm și sigur, deși nu vă pot da acum o dată exactă, este că este un proces destul de complex și responsabil și ține de mai multe aspecte de securitate.

Totodată, vreau să vă confirm că discutăm și cu companii private care doresc să aplice pentru utilizarea instrumentelor bursei, dar această parte de informație este deja o informație cu titlu de secret comercial.

Despre investiții, dumneavoastră ați menționat anterior cât de importantă este educația financiară. Cât de pregătiți considerați că sunt moldovenii pentru investiții la bursă?

Pot să vorbesc din experiența de zi cu zi pe care o am, despre prietenii pe care îi cunosc și despre comunitatea în care activez. Vin din sectorul bancar și, oricum, în mediul meu, persoanele sunt inițiate, au și investiții, inclusiv în România și în alte țări. Totodată, activând anterior în instituții internaționale, la fel am avut investiții.

Acest lucru pare organic și foarte simplu atunci când îl cunoști. Dar când discuți cu alte persoane, cu părinții noștri, cu colegi din alte sfere economice, înțelegi că această cunoștință este la un nivel inițial. Noi toți cunoaștem că există bursă. Noi am privit câteva filme, am citit cărțile lui Theodor Dreiser și cunoaștem despre acest instrument, însă în viața noastră nu îl aplicăm masiv.

În alte țări, unde am avut acces să văd și sistemul educațional în școli, este foarte interesant fenomenul că sarcinile la matematică sunt formate calculând, de exemplu, procente sau, pentru exerciții de înmulțire sau pierdere, cu unele exemple din piața de capital. De exemplu, dacă la noi sarcinile sunt cu trei mere și patru pere, acolo sunt exemple introduse din școală, ca și copiii să aibă acces la această informație și să înțeleagă cum funcționează piața de capital, înmulțirea, pierderea, procentajul și curbele.

Noi deja suntem în discuții cu parteneri străini, inclusiv cu instituții notorii din străinătate, una dintre care fiind Frankfurt School of Management, ca să aducem aceste cunoștințe pe teritoriul Republicii Moldova, în forma în care noi le putem consuma și asimila. Aici este probabil, la fel, o sarcină destul de complicată: să oferim aceste informații într-o formă care va fi înțeleasă corect, care să educe cetățenii noștri nu doar pentru a investi, dar și pentru a-și proteja investiția, pentru a evita fraudele, ceea ce acum se întâmplă foarte des.

La fraude să ne oprim un pic, deoarece într-adevăr, este un fenomen des întâlnit acum la noi. Cum ar putea oamenii să le evite și să nu se lase mințiți?

Este o regulă de prudență pe care trebuie să o învățăm și să o aplicăm de fiecare dată. Să ne păstrăm datele personale și să nu le introducem pe pagini web pe care nu le cunoaștem. Întotdeauna trebuie să apelăm doar la sursele oficiale – pagina web oficială a bursei, de exemplu, sau paginile web ale brokerilor și ale băncilor cu care lucrați. Astfel, putem evita să devenim victime ale tentativelor de fraudă, care apar, pe de o parte, din cauza încrederii prea mari și, pe de altă parte, din cauza lipsei de cunoștințe despre finanțe.

Cum ați dori să arate Bursa Internațională a Moldovei în următorii ani? Care ar trebui să fie rezultatele pentru ca să spuneți că proiectul a avut succes?

Aici reprezint și viziunea acționarilor și, împreună cu acționarii, am agreat că misiunea noastră este să creăm o platformă prin care toți cei care doresc să investească să poată investi și înmulți capitalurile care se vor forma sau care deja există în familii, iar cei care au nevoie de finanțare să poată aplica la instrumente diverse.

Împreună cu acționarii și cu susținerea autorităților, sperăm ca în cinci ani, să avem un număr de cetățeni care investesc prin instrumentele pieței de capital. Sperăm că apariția bursei va permite dezvoltarea și a segmentului de pensii private, care este un aspect destul de important. Înțelegem dificultatea sistemului de pensii și necesitatea unei susțineri, dar această susținere poate fi și mai mare în cazul în care se adaugă și elementul de pensie privată.

Să avem companii care să ducă foarte bine în contextul aderării la UE, să fie competitive și să formeze, împreună cu celelalte companii din țările UE, o economie UE puternică și sustenabilă. Sustenabilitatea este foarte importantă și din punct de vedere ecologic.

Noi deja am observat și problemele legate de lipsa apei, de costurile resurselor energetice. Sperăm foarte mult că, în trei-cinci ani, vom avea și obligațiuni verzi expuse pe piața de capital a Republicii Moldova, astfel încât să avem cât mai multe proiecte care nu dăunează mediului dar contribuie la creșterea economică.

Și, nu în ultimul rând, pentru noi este importantă incluziunea tuturor. Bursa oferă posibilitatea și femeilor, și bărbaților, și persoanelor din zonele rurale, și celor din urbane să investească și să înmulțească banii pe care îi au. Fie o mie de lei pe lună, fie sume mai mari, dar aceasta este oportunitatea care se oferă tuturor și toți vor avea această posibilitate.

Cu această ocazie, mă bucur să invit antreprenorii și pe cei care sunt interesați de acest domeniu la Forumul Pieței de Capital, care se organizează pe 28 septembrie, în cadrul Moldova Business Week.

Doamna Arpintin, vă mulțumesc pentru discuție și sper că va fi de folos atât companiilor, cât și oamenilor de rând.

Vă mulțumesc mult!

Iana Zaporojan, IPN