Topul celor mai săraci președinți din Europa

31 Ian. 2024, 11:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Ian. 2024, 11:13 // Actual //  bani.md

S-a realizat o listă cu cei mai slab plătiți președinți din Europa, comparându-le salariile cu venitul mediu din țările lor respective.

A fost alcătuită o listă a celor mai puțin bine plătiți președinți din Europa. Salariul lui Klaus Iohannis, președintele României, în anul 2023, era estimat la 60.142 de euro brut. În noiembrie 2023, s-a făcut cunoscut în spațiul public faptul că șeful statului primea lunar un salariu brut de aproape 5.000 de euro, informează Journo Research.

Slovenia se află în fruntea listei cu cel mai puțin bogat șef de stat din Europa. Salariul său este apropiat de cel al unui angajat de nivel mediu din țară, cu un venit anual estimat la aproape 45.000 de euro. Pe locul doi se află președintele Ucrainei.

Președintele Bulgariei se situează în fruntea clasamentului ca fiind cel mai bogat din Europa, raportat la venitul mediu din țara sa. Potrivit presei locale, se estimează că salariul său este echivalent cu aproape 125.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă că câștigă de 10,10 ori mai mult decât venitul mediu din Bulgaria.

În Slovacia, președintele primește aproape de 8 ori venitul mediu, adică un venit brut estimat la peste 187.000 de euro pe an. În același timp, președintele Irlandei a câștigat în 2023 de 6,9 ori mai mult decât media pe țară, totalizând peste 331.000 de euro pe an.

În medie, un președinte european câștigă 103.000 de euro pe an, aproximativ de 4 ori valoarea veniturilor medii la nivel european.

Slovenia se clasează cu cel mai sărac președinte din Europa, având un salariu aproape echivalent cu cel al unui angajat mediu în țară. Venitul anual brut este estimat la 44.701 euro, cu aproximativ 3% mai mare decât salariul mediu actual din Slovenia.

Pe locul doi se situează președintele Ucrainei, cu un salariu anual brut în 2023 de 8.134 de euro.

Urmează Serbia, cu un șef de stat care primește o compensație orară de 10,77 euro și câștigă, înainte de taxe, 20.564 euro.

Președinții Moldovei și Croației câștigă puțin mai mult decât cei menționați anterior. De asemenea, în top se află și președinții Letoniei, Finlandei și Bosniei și Herțegovinei. În Finlanda, PIB-ul pe cap de locuitor depășește media europeană, fiind de 54.507 dolari SUA.

În Bulgaria, președintele este cel mai bine plătit, cu un salariu anual de 124.658 euro (înainte de deduceri).

În Slovacia, șeful statului primește 7,78 salarii medii, în timp ce în Irlanda, președintele câștigă de 6,91 ori mai mult decât angajații full-time, estimându-se că ar fi încasat în jur de 331.470 euro pe an.

De asemenea, președinții din Elveția și Cipru se numără printre cei mai bogați. În Elveția, salariul anual înainte de impozitare se ridică la 285,46 euro. Președintele Klaus Iohannis are un salariu brut estimat la 60.142 euro pentru anul 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

21 Nov. 2024, 19:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Nov. 2024, 19:49 // Actual //  Ursu Victor

Parlamentul Republicii Moldova urmează să facă o serie de modificări legislative menite să fortifice transparența și eficiența proceselor decizionale din cadrul Băncii Naționale a Moldovei Propunerile includ ajustări semnificative în componența și procedurile de numire și revocare a membrilor Consiliului de supraveghere și ai Comitetului Executiv, potrivit unui proiect de lege propus spre consultări publice.

Printre principalele modificări se numără excluderea unui membru din Consiliul de supraveghere care ocupă simultan funcția de viceguvernator al Băncii Naționale și creșterea numărului membrilor independenți ai Consiliului de supraveghere de la 4 la 5 De asemenea se propune introducerea consultării Consiliului de supraveghere de către Președintele Parlamentului Guvernatorul BNM sau Comisia economie buget și finanțe în funcție de poziția vizată. Avizul emis de Consiliu va fi prezentat Parlamentului și audiat înainte de votul pentru numirea candidaților

Modificările propun și consolidarea procedurilor de revocare prin asigurarea dreptului la audiere pentru membrii organelor de conducere înainte de emiterea unei hotărâri de revocare. Totodată implicarea Președintelui Republicii Moldova în procesul de revocare va crea o procedură de dublu veto iar contestațiile privind hotărârile de revocare vor fi soluționate în termen de 3 luni

Pentru a asigura o mai bună calificare și eligibilitate a membrilor Consiliului de supraveghere se extind domeniile de calificare și se reduce durata mandatului membrilor independenți de la 7 la 5 ani astfel evitându-se suprapunerea mandatelor. Măsurile includ și notificarea anticipată a Parlamentului despre expirarea mandatelor membrilor și stabilirea unui termen clar pentru numirea noilor membri după încheierea mandatelor

 

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău