Topul celor mai săraci președinți din Europa

31 Ian. 2024, 11:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Ian. 2024, 11:13 // Actual //  bani.md

S-a realizat o listă cu cei mai slab plătiți președinți din Europa, comparându-le salariile cu venitul mediu din țările lor respective.

A fost alcătuită o listă a celor mai puțin bine plătiți președinți din Europa. Salariul lui Klaus Iohannis, președintele României, în anul 2023, era estimat la 60.142 de euro brut. În noiembrie 2023, s-a făcut cunoscut în spațiul public faptul că șeful statului primea lunar un salariu brut de aproape 5.000 de euro, informează Journo Research.

Slovenia se află în fruntea listei cu cel mai puțin bogat șef de stat din Europa. Salariul său este apropiat de cel al unui angajat de nivel mediu din țară, cu un venit anual estimat la aproape 45.000 de euro. Pe locul doi se află președintele Ucrainei.

Președintele Bulgariei se situează în fruntea clasamentului ca fiind cel mai bogat din Europa, raportat la venitul mediu din țara sa. Potrivit presei locale, se estimează că salariul său este echivalent cu aproape 125.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă că câștigă de 10,10 ori mai mult decât venitul mediu din Bulgaria.

În Slovacia, președintele primește aproape de 8 ori venitul mediu, adică un venit brut estimat la peste 187.000 de euro pe an. În același timp, președintele Irlandei a câștigat în 2023 de 6,9 ori mai mult decât media pe țară, totalizând peste 331.000 de euro pe an.

În medie, un președinte european câștigă 103.000 de euro pe an, aproximativ de 4 ori valoarea veniturilor medii la nivel european.

Slovenia se clasează cu cel mai sărac președinte din Europa, având un salariu aproape echivalent cu cel al unui angajat mediu în țară. Venitul anual brut este estimat la 44.701 euro, cu aproximativ 3% mai mare decât salariul mediu actual din Slovenia.

Pe locul doi se situează președintele Ucrainei, cu un salariu anual brut în 2023 de 8.134 de euro.

Urmează Serbia, cu un șef de stat care primește o compensație orară de 10,77 euro și câștigă, înainte de taxe, 20.564 euro.

Președinții Moldovei și Croației câștigă puțin mai mult decât cei menționați anterior. De asemenea, în top se află și președinții Letoniei, Finlandei și Bosniei și Herțegovinei. În Finlanda, PIB-ul pe cap de locuitor depășește media europeană, fiind de 54.507 dolari SUA.

În Bulgaria, președintele este cel mai bine plătit, cu un salariu anual de 124.658 euro (înainte de deduceri).

În Slovacia, șeful statului primește 7,78 salarii medii, în timp ce în Irlanda, președintele câștigă de 6,91 ori mai mult decât angajații full-time, estimându-se că ar fi încasat în jur de 331.470 euro pe an.

De asemenea, președinții din Elveția și Cipru se numără printre cei mai bogați. În Elveția, salariul anual înainte de impozitare se ridică la 285,46 euro. Președintele Klaus Iohannis are un salariu brut estimat la 60.142 euro pentru anul 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

04 Oct. 2025, 11:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Oct. 2025, 11:00 // Actual //  Ursu Victor

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a lansat un apel direct către cetățeni, avertizând că țara se află într-un „moment decisiv” al istoriei sale moderne și trebuie să accepte reforme dificile pentru a evita declinul economic. Declarațiile sale au fost citate de Bloomberg și făcute în cadrul discursului rostit cu ocazia marcării a 35 de ani de la reunificarea Germaniei.

„Țara noastră se află în mijlocul unei etape importante, poate decisive, din istoria sa contemporană… Multe lucruri trebuie schimbate pentru a rămâne la nivelul bun de până acum sau chiar pentru a-l îmbunătăți”, a afirmat Merz.

Apelul cancelarului reflectă temerile adânc înrădăcinate în Germania că modelul său economic, cândva considerat imbatabil, se clatină sub presiunea mai multor factori. Printre aceștia se numără prețurile ridicate la energie, concurența dură din partea vehiculelor electrice chineze ieftine, precum și creșterea cheltuielilor de apărare, care apasă suplimentar pe industrie.

Discursul vine pe fondul intensificării dezbaterilor interne privind viitorul economic al Germaniei și asupra măsurilor necesare pentru a proteja competitivitatea celei mai mari economii europene.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII