BNM ia în calcul să treacă la euro, monedă de referință! Dragu: E corect ca valuta de rezervă să reflecte comerțul

Sunt deja analize. Da e corect. Trebuie ca moneda de rezervă să reflecte relația comercială pe care țara o are. În condițiile în care în ultimii 15 ani crește ponderea comerțului cu UE de la 30% la 64% este normal ca și ponderea rezervelor valutare în rezerva valutară să reflecte această comercială, a explicat guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

Potrivit ei, trebuie să avem o analiză cum se poate face acest lucru, de asemenea vorbim și de intervențiile în piața valutară care să se mute către euro, ceea ce ar putea duce la o îmbunătățire a pieței valutare, dar acest lucru este, în prezent, subiectul unei analize.

Economiștii susțin că e firesc să spune că euro a câștigat teren teren în Republica Moldova. Or, preferinţa faţă de euro sau dolar este dictată de realitatea economică. Dacă agenţii economici lucrează în euro, deci au deschidere către spaţiul european, reuşesc să exporte mai mult către vest, Atunci e firesc că euro va fi mai mult întrebat.

Ultimele date ale Biroului Național de Statistică relevă că ponderea exporturilor moldovenești în UE se ridică la 65,25% (Ianuarie – noiembrie 2023) – 2,4 miliarde de dolari. În același timp, în 11 luni ale anului trecut, importurile din UE au avut o pondere de 48,5% – 3,8 miliarde de dolari.

În prezent, BNM are rezerve valutare în dolari SUA, euro, lire sterline și alte valute, însă ponderea cea mai mare este în dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dragu #euro #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de evaluare financiară Fitch Ratings a reconfirmat pe 5 septembrie 2025 ratingul suveran pe termen lung al Republicii Moldova în valută străină la nivelul „B+”, cu perspectivă stabilă.

Potrivit agenției, calificativul reflectă angajamentul autorităților de a menține stabilitatea macroeconomică și financiară în pofida șocurilor externe, nivelul scăzut, dar în creștere al datoriei guvernamentale, profilul de rambursare gestionabil, sprijinul financiar extern și un PIB pe cap de locuitor mai ridicat decât al altor state cu rating similar. Totuși, aceste avantaje sunt contrabalansate de expunerea ridicată la riscurile geopolitice generate de războiul din Ucraina și de conflictul înghețat din Transnistria, de deficitul mare de cont curent și de povara ridicată a datoriei externe nete.

Fitch notează că Moldova a făcut față în 2025 unui nou șoc energetic, al treilea din 2021 încoace, după ce livrările de gaze rusești către Transnistria au fost întrerupte, afectând alimentarea cu electricitate. Accesul la finanțare externă, importurile alternative de energie și creșterea producției interne, inclusiv din surse regenerabile, au permis evitarea unor întreruperi majore, în pofida prețurilor mai mari.

Instituția remarcă faptul că politica monetară și fiscală prudentă, menținerea regimului de țintire a inflației și flexibilitatea cursului valutar au susținut capacitatea Moldovei de a rezista la șocuri. Inflația este prognozată să revină în intervalul-țintă al BNM (5% ±1,5%) până la finele lui 2025, urmând să se tempereze de la media de 7,8% în 2025 la 5,9% în 2026.

Pe plan fiscal, deficitul bugetar este estimat la 4,9% din PIB în 2025, ca urmare a cheltuielilor generate de lansarea Planului de Creștere și Reformă al UE, iar datoria publică ar urma să urce la 45,5% din PIB până în 2027.

În ceea ce privește perspectivele economice, Fitch prognozează o creștere de 1,4% în 2025, sprijinită de reducerea inflației, relansarea agriculturii și măsurile de sprijin energetic, cu accelerare la 3% în 2026 și 4% în 2027.

Agenția subliniază că menținerea stabilității ratingului depinde de gestionarea riscurilor geopolitice, reducerea vulnerabilităților externe și continuarea reformelor în contextul parcursului european al Moldovei.