Banii viitorilor pensionari sunt în pericol! Moldova este în pragul unei catastrofe demografice

09 Mart. 2024, 12:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Mart. 2024, 12:49 // Actual //  bani.md

Viitorii pensionari au motive de îngrijorare, dat fiind că sistemul actual de pensii se apropie de colaps. Deși politicienii dau asigurări că lucrurile se vor rezolva din mers, la momentul potrivit, experții nu sunt la fel de optimiști. Aceștia atrag atenția că în 10-15 ani cea mai numeroasă generație va ieși la pensie, iar dacă nu se va face o reformă serioasă, sistemul de pensii publice va intra în criză.

Tofan a evidențiat faptul că, din punct de vedere demografic, Republica Moldova se află într-un moment favorabil, având o generație în plină activitate productivă, născută în anii ’80. Această generație, care cuprinde persoanele cu vârste între 30 și 40 de ani, este considerată cea mai numeroasă și productivă. Cu toate acestea, el a atras atenția că această generație va începe să se retragă la pensie în următorii 10-15 ani.

Principalul obstacol pentru mediul de afaceri din Republica Moldova este forța de muncă, nu războiul sau costul capitalului, susține omul de afaceri Vasile Tofan.

O problemă majoră identificată de Tofan, în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8, este faptul că această generație prolifică este urmată de una mult mai mică și mai puțin numerosă, care nu a fost născută în perioada dificilă a Republicii Moldova din anii ’90-’00. De asemenea, el a menționat că părinții acestor tineri erau parte a unei generații mai mici, născute după al Doilea Război Mondial.

Perspectiva generată de această situație demografică complicată este că, în viitor, va exista o presiune crescută asupra generației tinere, cu vârste între 20 și 25 de ani, care va trebui să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii și să mențină nivelul de productivitate al economiei. Cu toate acestea, acest lucru poate fi dificil, având în vedere proporția redusă a acestei generații mai tinere în comparație cu cea anterioară.

Sistemul de pensii din Republica Moldova funcţionează în baza schemei sistemului solidar de pensii (Pay As You Go). Angajații moldoveni achită de-a lungul vieții contribuții în fondul de pensii, pentru ca la sfârșitul perioadei de cotizare să le fie asigurată pensia de la stat. În Republica Moldova vârsta de pensionare pentru bărbați este de 63 de ani, iar pentru femei 60 de ani și șase luni.

Statisticile arată că în medie, moldovenii nu mai trăiesc suficient pentru a încasa banii opriți de stat pentru pensie. Astfel, aceștia primesc pensie în jur de 10 ani după ce ies din activitate.

La începutul lunii octombrie 2023, în Republica Moldova erau 675,6 mii pensionari, adică cu 303 persoane mai puţine decât acum un an. Potrivit datelor CNAS, majoritatea covârşitoare a pensionarilor (529,4 mii persoane) primesc pensie pentru limită de vârstă (în medie circa 3.680 lei), iar 99,3 mii – pensie de invaliditate (2.446 lei). Cele mai mari pensii – peste 14.631 de lei – le au „anumite categorii de lucrători ai aviaţiei civile” (448 de persoane).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.