Europa cu două viteze, dar nu cum îşi imagina Berlinul: Creşterea economică din Sudul Europei eclipsează total Germania

03 Apr. 2024, 11:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Apr. 2024, 11:21 // Actual //  bani.md

Cele mai mari patru economii din sudul Europei au depăşit Germania cu aproximativ 5% din 2017, subliniind în redresarea economică a regiunii după şocurile recente, scrie Financial Times.

Italia, Spania, Portugalia şi Grecia au adăugat împreună peste 200 de miliarde de euro la produsul intern brut – mai mult decât întreaga economie portugheză – în ultimii şase ani, în timp ce PIB-ul Germaniei a crescut cu doar 85 de miliarde de euro, potrivit unei analize realizate de compania de consultanţă Capital Economics

Economia Germaniei abia dacă a crescut de la pandemia de coronavirus din 2020, după ce o încetinire bruscă în vastul său sector manufacturier a fost exacerbată de o creştere a preţurilor la energie de la invazia Rusiei în Ucraina.

În schimb, ţările din sudul Europei au fost impulsionate de o revenire a turismului în urma ridicării restricţiilor impuse de pandemie, precum şi de expunerea lor mai redusă la încetinirea producţiei şi la pierderea gazului rusesc ieftin.

Andrew Kenningham, economist şef european la Capital Economics, a declarat că economia celor mai mari patru ţări din sudul Europei a fost „acum cu peste 5% mai mare” decât cea a Germaniei.

Dar creşterea accelerată din 2017 a inversat doar parţial terenul pierdut de la criza financiară din 2008, după care multe economii de la „periferia” zonei euro au suferit crize bancare şi au avut nevoie de ajutor în pentru criza datoriilor”.

Performanţa relativ superioară a ţărilor din sud pare să fi ajutat Banca Centrală Europeană să menţină ritmul în ceea ce priveşte calendarul potenţialelor reduceri ale ratelor dobânzilor, majoritatea organismelor de stabilire a ratelor indicând că este posibil ca acestea să înceapă în iunie, dacă inflaţia continuă să scadă.

Economia cu două viteze din zona euro a contribuit, de asemenea, la reducerea diferenţei dintre costurile de împrumut ale ţărilor din sudul Europei şi Germania. Diferenţa dintre randamentele obligaţiunilor pe 10 ani din Italia şi Germania – un indicator atent urmărit al stresului financiar – s-a scufundat recent la cel mai scăzut nivel din 2021.

Se aşteaptă ca ţările din sud, inclusiv Italia şi Spania, a treia şi, respectiv, a patra cea mai mare economie din zona euro, să continue să aibă performanţe superioare în acest an, deoarece continuă să înregistreze o creştere solidă, în timp ce Germania şi alte economii din nord, cum ar fi Austria şi Olanda, rămân blocate într-un impas.

Kenningham a declarat că se aşteaptă ca, în mod colectiv, cvartetul să se extindă cu 1% mai mult decât Germania între sfârşitul acestui an şi 2026. Dar el şi alţi economişti se îndoiesc că această tendinţă va continua mult dincolo de acest punct.

Un studiu recent realizat de banca olandeză ING a constatat că Austria, Belgia, Franţa şi Ţările de Jos şi-au pierdut competitivitatea costurilor cu forţa de muncă din cauza creşterii rapide a salariilor din ultimii patru ani, în timp ce în Italia, Spania, Grecia şi Irlanda aceasta s-a îmbunătăţit ca urmare a creşterii productivităţii. Competitivitatea forţei de muncă din Germania a rămas stabilă.

Un alt factor este fondul de redresare al UE, în valoare de 800 de miliarde de euro, a cărui combinaţie de granturi şi împrumuturi ieftine în schimbul unor reforme structurale care să stimuleze creşterea economică a avantajat în mod predominant ţările din sud. Italia şi Spania sunt primul şi al doilea cel mai mare beneficiar al fondului.

Rafael Domenech, economist-şef al băncii spaniole BBVA, a declarat că creşterea economică a Spaniei a fost stimulată de un nivel ridicat de imigraţie, care a sporit forţa de muncă cu 1,1% anul trecut.

Săptămâna trecută, cele mai importante cinci institute de cercetare economică din Germania au redus previziunile de creştere economică a ţării lor pentru 2024 de la 1,3 la 0,1 la sută. Dar au prognozat că anul viitor creşterea va reveni la 1,4%.

Yannis Stournaras, şeful băncii centrale a Greciei, a declarat pentru FT că o mare parte din performanţa recentă a ţărilor din sud se datorează „ajustării modelului de afaceri al Germaniei la noile realităţi”, cu o energie mai scumpă şi exporturi mai mici către China, adăugând totuşi că:

„Nu cred că acest lucru este permanent”.

Un alt factor care a avut un cuvânt de spus asupra creşterii economiei germane a fost înăsprirea bruscă a politicii fiscale pentru a reduce deficitul bugetar al guvernului aproape de 2% anul trecut.

În schimb, ţările din sud au menţinut o poziţie fiscală mai favorabilă, deficitul bugetar al Italiei crescând la 7,2% anul trecut.

Italia intenţionează să limiteze cheltuielile pentru a respecta normele fiscale recent restabilite ale UE, ceea ce înseamnă că se aşteaptă ca performanţa sa superioară să se estompeze. Kenningham a declarat că aproape toată creşterea Italiei din 2019 a provenit din stimulentele fiscale costisitoare „superbonus”, dar reducerea schemei a făcut ca această expansiune să fie „nesustenabilă”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

Realitatea Live

21 Aug. 2025, 11:53
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Aug. 2025, 11:53 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

După o pauză de un an, Ucraina a reluat exportul de materie primă către Uzina Metalurgică din Râbnița, situată pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria – considerată un avanpost rusesc în Republica Moldova. Informația a fost publicată de portalul ucrainean obozrevatel.ua, cu referire la datele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, citat de obozrevatel.com.

Potrivit sursei, exportator a devenit, ca și anul trecut, compania ucraineană „D-Kamet”, care, în baza unui contract cu Uzina Metalurgică Moldovenească, deținută de proprietari ruși, a livrat partide de fier vechi prin punctul vamal „Nistru”. Documentele de export indică drept destinație oficială Republica Moldova, însă punctul final de descărcare este gara Râbnița, în Transnistria.

Reluarea livrărilor are loc în pofida faptului că piața ucraineană se confruntă cu un deficit strategic de metal uzat, accentuat după invazia pe scară largă a Rusiei, pierderea unor teritorii industriale și distrugerea uzinelor din sud și est. În același timp, exporturile acestui material strategic sunt în creștere rapidă.

Amintim că în august 2024 aceeași companie „D-Kamet” a expediat 276 de tone de metal uzat către uzina din Râbnița – prima livrare după începutul războiului. Totodată, Uzina Metalurgică Moldovenească a fost inclusă în 2018 pe lista de sancțiuni a Consiliului de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, fiind considerată parte a mecanismului economic pro-rus. În martie 2019, însă, aceasta a fost scoasă de pe lista sancțiunilor fără explicații oficiale.

Solicitat de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, nu a comentat deocamdată informația apărută în presa ucraineană.

Fostul deputat Alexandr Slusari s-a arătat indignat de situație:

„Presa ucraineană se revoltă și nu înțelege cum poate fi ajutat un regim separatist și pro-rus, tratat ca reprezentant al țării-agresorului. Credeam că prietenii noștri din Ucraina au însușit lecția istoriei contemporane, când acest cvazistat s-a menținut inclusiv datorită Ucrainei. Mai ales că pentru această lecție țara vecină plătește un preț imens. Trist.”

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII