Moldova absurdă! În secolul XXI, unul din doi cetățeni se încălzește cu lemne

04 Apr. 2024, 15:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Apr. 2024, 15:58 // Actual //  bani.md

În contextul prețurilor ridicate la gazele naturale, faptul că 64% din populația Republicii Moldova se încălzește cu lemne, și mai mult de jumătate din locuitorii țării folosesc metanul doar la aragaz pare o veste bună. În realitate, este o dovadă de subdezvoltare, cu consecințe grave, care trebuie rezolvată urgent.

„Gazele sunt o sursă directă de căldură pentru circa 15% din populație, alte 18% depinde de încălzirea centralizată, care prepară agentul termic tot în bază de gaze. În rest, peste 64% din populația țării se încălzește cu sobe și lemne de foc, adică nu depinde de gaze. Respectiv, importanța acestui combustibil fosil a fost exagerată în ultimii ani”, susține ministrul Energiei, Victor Parlicov, într-un interviu pentru Moldovalive.

Un studiu recent, „Analiza situației actuale privind încălzirea spațiilor” relevă că 64,4% dintre gospodării se încălzesc cu sobe și lemne de foc, 18,3% sunt conectate la sisteme centralizate de încălzire, iar sistemele autonome pe gaze, energie electrică, lemne sau cărbune reprezintă 16,5%.

Studiul oferă o privire detaliată asupra fondului de clădiri din Republica Moldova, indicând că peste 70% dintre acestea au fost construite în perioada 1951-1990. Mai mult, 70,6% dintre locuințe sunt case individuale, iar din punct de vedere al materialelor de construcție, 43% sunt din lut/saman, 27,6% din cărămidă/piatră, 19,8% din monolit/ciment, iar 8,8% din fortan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

29 Ian. 2026, 17:11
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
29 Ian. 2026, 17:11 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!