Se schimbă harta Moldovei! Țara, în topul statelor unde scade dramatic populația. Satele dispar unul câte unul

Republica Moldova este printre statele cu un ritm ridicat al reducerii populației. În ultimul deceniu s-a comprimat cu 14,6%.

Dacă recensământul din 1989 arăta o populație de 3,658 milioane de oameni locuind pe teritoriul țării, fără raioanele de est și municipiul Bender, atunci conform rezultatelor recensământului din 2004, populația era de 3,383 milioane de locuitori, iar conform celui din 2014 – 2,998 milioane. Or, în prezent, numărul populației este de 2,6 milioane de locuitori.

Populația scade în toate regiunile, raioanele și localitățile. Se constată concentrarea populației în municipiul Chișinău și raioanele centrale. În mod deosebit se evidențiază scăderea din ultimul deceniu al populației în raioanele Basarabeasca, Cimișlia, Dondușeni, Soroca și Nisporeni, precum și în municipiul Bălți, cu rate de scădere a populației de circa 20%. În prezent circa 5% din populația țării locuiește în comune rurale foarte mici (sub 1000 de oameni) și relativ izolate, în care o bună parte din gospodării sunt abandonate, preponderent din motivele migrației, atât externe, cât și interne. Conform datelor recensământului din 2014, circa 18% din casele și apartamentele din țară nu sunt populate.

Indicele de îmbătrânire activă demonstrează că îmbătrânirea activă și în condiții sănătoase este inaccesibilă pentru mai bine de 70% din populația în vârstă de 55 de ani și peste din Republica Moldova, indicele fiind de două ori mai mic în raport cu obiectivul-țintă de 57,5 puncte ale țărilor UE. Una dintre cauze este speranța de viață mică a populației în comparație cu țările UE (practic cu zece ani mai mică).

Printre alți factori se numără nivelul scăzut de studii și bunăstare mintală al populației în vârstă (51,1% și, respectiv, 62%), nivelul redus al conexiunii sociale al acestei categorii de populație (32,2%) spre deosebire de vârstnicii din țările UE (49%).

Vârstnicii din Republica Moldova au deprinderi limitate în utilizarea tehnologiilor informaționale (2,9%, comparativ cu 40,8% – media înregistrată pentru țările UE) și de învățare continuă pe parcursul întregii vieți (0,3%, comparativ cu 4,5% în țările UE).

Printre țările în care în care se moare cel mai rapid din Europa sunt Serbia, Croația și Bosnia și Herțegovina. În ultimul deceniu, Croația a pierdut 770.000 de oameni. Lipsa locuințelor la prețuri accesibile pentru cuplurile tinere și oportunitățile insuficiente de angajare au influențat rata mică a nașterilor și un număr mare de emigrare.

În 2023, pentru prima dată în ultimii 15 ani, am văzut mai mulți oameni sosind în Croația decât plecând, mai ales din cauza numărului mare de imigranți din Nepal.

Estimările arată că Bosnia și Herțegovina va înregistra o nouă scădere a populației sale cu încă 49,4% până în anul 2100 – făcând-o cea mai depopulată țară din Europa. În acest moment, această țară pierde 1,5% din populație pe an.

Top 10 al țărilor care mor cel mai rapid din Europa. Scăderea populației din ultimul:

Serbia -27%

Albania -21%

Letonia -20%

Ucraina -18,2%

Lituania -17,5%

Croația -17%

Bosnia și Herțegovina -15%

Moldova -14,6%

România -13,3%

Bulgaria -10,3%

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile europene la gazele naturale și-au extins câștigurile pe măsură ce din Egipt au apărut semne ale unei concurențe mai intense pentru combustibil, relatează BNN Bloomberg.

Contractele futures de referință au crescut cu până la 4% vineri, după ce sesiunea precedentă a stopat o scădere de trei zile. Egiptul dorește să cumpere 20 de încărcături de gaze naturale lichefiate începând cu luna octombrie, fiind pentru prima dată în ultimii ani când va solicita importuri în perioada premergătoare iernii.

Acest lucru i-a făcut pe comercianți să se îngrijoreze cu privire la echilibrul pieței din Europa, deoarece o creștere a cererii în altă parte ar putea duce la sosirea unei cantități mai mici de combustibil pe țărmurile sale. Deși regiunea este în prezent bine aprovizionată, ea se bazează pe fluxuri continue din întreaga lume după ce Rusia și-a redus livrările prin conducte în 2022.

„Prețurile gazelor din Europa pentru iarnă vor evolua în funcție de creșterea cererii”, a scris Florence Schmit, strateg energetic european la Rabobank, într-o notă din această săptămână. „O iarnă mai rece decât se aștepta în Europa poate adăuga, de asemenea, mai multă presiune ascendentă”.

Pentru Egipt, cumpărarea de încărcături de GNL în această toamnă și iarnă reprezintă o modalitate de a deveni un potențial importator net de gaze. Scăderea rapidă a producției de gaze și o vară neobișnuit de caldă au determinat țara să își crească importurile de GNL în acest an la cel mai ridicat nivel din 2018.

Piața urmărește îndeaproape ultimele evoluții privind încetarea acordului de tranzit dintre Ucraina și Rusia și impactul pe care acesta îl va avea asupra aprovizionării regiunii începând cu luna ianuarie. Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat vineri că a fost contactat de Moscova și Kiev pentru a facilita tranzitul de gaze prin Ucraina către Europa.

Separat, săptămâna viitoare, temperaturile vor scădea în unele părți din nord-vestul continentului, ceea ce ar putea stimula cererea.

Contractele futures olandeze pe o lună, referința europeană în materie de gaze, au crescut cu 3,3% până la 37,40 euro pe megawatt-oră la ora 12:32 p.m. la Amsterdam.