Se schimbă harta Moldovei! Țara, în topul statelor unde scade dramatic populația. Satele dispar unul câte unul

08 Apr. 2024, 10:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Apr. 2024, 10:46 // Actual //  bani.md

Republica Moldova este printre statele cu un ritm ridicat al reducerii populației. În ultimul deceniu s-a comprimat cu 14,6%.

Dacă recensământul din 1989 arăta o populație de 3,658 milioane de oameni locuind pe teritoriul țării, fără raioanele de est și municipiul Bender, atunci conform rezultatelor recensământului din 2004, populația era de 3,383 milioane de locuitori, iar conform celui din 2014 – 2,998 milioane. Or, în prezent, numărul populației este de 2,6 milioane de locuitori.

Populația scade în toate regiunile, raioanele și localitățile. Se constată concentrarea populației în municipiul Chișinău și raioanele centrale. În mod deosebit se evidențiază scăderea din ultimul deceniu al populației în raioanele Basarabeasca, Cimișlia, Dondușeni, Soroca și Nisporeni, precum și în municipiul Bălți, cu rate de scădere a populației de circa 20%. În prezent circa 5% din populația țării locuiește în comune rurale foarte mici (sub 1000 de oameni) și relativ izolate, în care o bună parte din gospodării sunt abandonate, preponderent din motivele migrației, atât externe, cât și interne. Conform datelor recensământului din 2014, circa 18% din casele și apartamentele din țară nu sunt populate.

Indicele de îmbătrânire activă demonstrează că îmbătrânirea activă și în condiții sănătoase este inaccesibilă pentru mai bine de 70% din populația în vârstă de 55 de ani și peste din Republica Moldova, indicele fiind de două ori mai mic în raport cu obiectivul-țintă de 57,5 puncte ale țărilor UE. Una dintre cauze este speranța de viață mică a populației în comparație cu țările UE (practic cu zece ani mai mică).

Printre alți factori se numără nivelul scăzut de studii și bunăstare mintală al populației în vârstă (51,1% și, respectiv, 62%), nivelul redus al conexiunii sociale al acestei categorii de populație (32,2%) spre deosebire de vârstnicii din țările UE (49%).

Vârstnicii din Republica Moldova au deprinderi limitate în utilizarea tehnologiilor informaționale (2,9%, comparativ cu 40,8% – media înregistrată pentru țările UE) și de învățare continuă pe parcursul întregii vieți (0,3%, comparativ cu 4,5% în țările UE).

Printre țările în care în care se moare cel mai rapid din Europa sunt Serbia, Croația și Bosnia și Herțegovina. În ultimul deceniu, Croația a pierdut 770.000 de oameni. Lipsa locuințelor la prețuri accesibile pentru cuplurile tinere și oportunitățile insuficiente de angajare au influențat rata mică a nașterilor și un număr mare de emigrare.

În 2023, pentru prima dată în ultimii 15 ani, am văzut mai mulți oameni sosind în Croația decât plecând, mai ales din cauza numărului mare de imigranți din Nepal.

Estimările arată că Bosnia și Herțegovina va înregistra o nouă scădere a populației sale cu încă 49,4% până în anul 2100 – făcând-o cea mai depopulată țară din Europa. În acest moment, această țară pierde 1,5% din populație pe an.

Top 10 al țărilor care mor cel mai rapid din Europa. Scăderea populației din ultimul:

Serbia -27%

Albania -21%

Letonia -20%

Ucraina -18,2%

Lituania -17,5%

Croația -17%

Bosnia și Herțegovina -15%

Moldova -14,6%

România -13,3%

Bulgaria -10,3%

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 09:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iul. 2026, 09:45 // Actual //  Ursu Victor

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a generat până în prezent costuri de 37,5 miliarde de dolari, a declarat marți secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, în fața Congresului. Oficialul a solicitat fonduri suplimentare pentru continuarea operațiunilor militare, în contextul în care conflictul devine tot mai contestat pe plan intern, scrie REUTERS.

Potrivit lui Hegseth, suma de 37,5 miliarde de dolari include atât cheltuielile efectuate până acum, cât și costurile estimate până la 30 septembrie. Pentagonul nu a explicat însă metodologia de calcul. Anterior, Reuters relata că doar primele șase zile ale războiului ar fi costat administrația Trump cel puțin 11,3 miliarde de dolari.

Luna trecută, președintele Donald Trump a solicitat Congresului aproape 90 de miliarde de dolari în finanțare suplimentară, cea mai mare parte destinată operațiunilor militare împotriva Iranului. Solicitarea riscă însă să provoace un nou conflict politic înaintea alegerilor parlamentare din noiembrie, când republicanii încearcă să-și păstreze majoritatea în Camera Reprezentanților și Senat.

Atât congresmeni republicani, cât și democrați au criticat administrația Trump pentru lipsa de transparență privind obiectivele și evoluția războiului început pe 28 februarie, după atacurile comune ale SUA și Israelului asupra Iranului.

Senatoarea democrată Patty Murray a acuzat Casa Albă că amenință cu escaladarea conflictului și cu acțiuni care ar putea constitui crime de război, inclusiv prin amenințările repetate ale lui Donald Trump la adresa infrastructurii civile iraniene.

La rândul său, senatoarea Kirsten Gillibrand a criticat mesajele contradictorii ale administrației privind evoluția conflictului, afirmând că explicațiile oferite publicului „nu se leagă”.

Șeful Statului Major Întrunit al armatei americane, generalul Dan Caine, a avertizat că războiul pune o presiune uriașă asupra bugetului Pentagonului, estimat la aproape 1.000 de miliarde de dolari, și ar putea afecta finanțarea întreținerii echipamentelor militare și investițiile în noi capabilități.

În acest context, Pete Hegseth a cerut Congresului nu doar aprobarea finanțării suplimentare de 90 de miliarde de dolari, ci și susținerea unui buget al Apărării de 1.500 de miliarde de dolari pentru anul fiscal 2027.

Între timp, armistițiul fragil dintre Statele Unite și Iran s-a prăbușit la începutul acestei luni, iar cele două părți desfășoară zilnic atacuri reciproce.

Potrivit Pentagonului, numărul militarilor americani uciși în conflict a ajuns la 18, iar aproximativ 430 au fost răniți. Dintre cei răniți după 7 iulie, 96% s-au întors deja în serviciu.

În ultimele zile, Donald Trump a amenințat că va extinde lista țintelor din Iran, incluzând instalații energetice, poduri, terminalul petrolier de pe insula Kharg și complexul subteran asociat programului nuclear, cunoscut sub numele de „Pickaxe Mountain”. Marți, liderul de la Casa Albă a declarat că armata americană va lovi această instalație „foarte curând”.