Se schimbă harta Moldovei! Țara, în topul statelor unde scade dramatic populația. Satele dispar unul câte unul

Republica Moldova este printre statele cu un ritm ridicat al reducerii populației. În ultimul deceniu s-a comprimat cu 14,6%.

Dacă recensământul din 1989 arăta o populație de 3,658 milioane de oameni locuind pe teritoriul țării, fără raioanele de est și municipiul Bender, atunci conform rezultatelor recensământului din 2004, populația era de 3,383 milioane de locuitori, iar conform celui din 2014 – 2,998 milioane. Or, în prezent, numărul populației este de 2,6 milioane de locuitori.

Populația scade în toate regiunile, raioanele și localitățile. Se constată concentrarea populației în municipiul Chișinău și raioanele centrale. În mod deosebit se evidențiază scăderea din ultimul deceniu al populației în raioanele Basarabeasca, Cimișlia, Dondușeni, Soroca și Nisporeni, precum și în municipiul Bălți, cu rate de scădere a populației de circa 20%. În prezent circa 5% din populația țării locuiește în comune rurale foarte mici (sub 1000 de oameni) și relativ izolate, în care o bună parte din gospodării sunt abandonate, preponderent din motivele migrației, atât externe, cât și interne. Conform datelor recensământului din 2014, circa 18% din casele și apartamentele din țară nu sunt populate.

Indicele de îmbătrânire activă demonstrează că îmbătrânirea activă și în condiții sănătoase este inaccesibilă pentru mai bine de 70% din populația în vârstă de 55 de ani și peste din Republica Moldova, indicele fiind de două ori mai mic în raport cu obiectivul-țintă de 57,5 puncte ale țărilor UE. Una dintre cauze este speranța de viață mică a populației în comparație cu țările UE (practic cu zece ani mai mică).

Printre alți factori se numără nivelul scăzut de studii și bunăstare mintală al populației în vârstă (51,1% și, respectiv, 62%), nivelul redus al conexiunii sociale al acestei categorii de populație (32,2%) spre deosebire de vârstnicii din țările UE (49%).

Vârstnicii din Republica Moldova au deprinderi limitate în utilizarea tehnologiilor informaționale (2,9%, comparativ cu 40,8% – media înregistrată pentru țările UE) și de învățare continuă pe parcursul întregii vieți (0,3%, comparativ cu 4,5% în țările UE).

Printre țările în care în care se moare cel mai rapid din Europa sunt Serbia, Croația și Bosnia și Herțegovina. În ultimul deceniu, Croația a pierdut 770.000 de oameni. Lipsa locuințelor la prețuri accesibile pentru cuplurile tinere și oportunitățile insuficiente de angajare au influențat rata mică a nașterilor și un număr mare de emigrare.

În 2023, pentru prima dată în ultimii 15 ani, am văzut mai mulți oameni sosind în Croația decât plecând, mai ales din cauza numărului mare de imigranți din Nepal.

Estimările arată că Bosnia și Herțegovina va înregistra o nouă scădere a populației sale cu încă 49,4% până în anul 2100 – făcând-o cea mai depopulată țară din Europa. În acest moment, această țară pierde 1,5% din populație pe an.

Top 10 al țărilor care mor cel mai rapid din Europa. Scăderea populației din ultimul:

Serbia -27%

Albania -21%

Letonia -20%

Ucraina -18,2%

Lituania -17,5%

Croația -17%

Bosnia și Herțegovina -15%

Moldova -14,6%

România -13,3%

Bulgaria -10,3%

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite cresc presiunea asupra Ungariei pentru a înceta importurile de petrol din Rusia, potrivit unei analize publicate de Bloomberg.

Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a respins argumentul Budapestei potrivit căruia lipsa accesului la mare ar obliga țara să depindă în continuare de țițeiul rusesc. Oficialul american a declarat că Washingtonul este pregătit să ajute Ungaria să găsească surse alternative de aprovizionare.

„Prietenii noștri din Ungaria au multe de planificat, iar noi, ca buni aliați, îi vom ajuta să renunțe la petrolul și gazul rusesc”, a declarat Whitaker într-un interviu pentru Fox News.

Premierul Viktor Orbán a minimalizat constant importanța alternativelor, în special a conductei care trece prin Croația, invocând costuri mai mari și limitări de capacitate. Zagrebul, însă, a respins aceste afirmații, subliniind că infrastructura croată are capacitatea necesară pentru a aproviziona atât Ungaria, cât și Slovacia.

„Ungaria, spre deosebire de mulți dintre vecinii săi, nu a elaborat planuri și nu a făcut pași concreți pentru reducerea dependenței de petrolul rusesc. De aceea, vom continua să colaborăm cu Budapesta, dar și cu vecinii săi – Croația și alte state – pentru a-i ajuta să scape de această dependență”, a adăugat Whitaker.

Potrivit sursei, Washingtonul consideră că menținerea legăturilor energetice ale Ungariei cu Moscova subminează politica energetică comună a Uniunii Europene și sporește vulnerabilitatea regiunii în contextul războiului din Ucraina.