România, pe locul trei în topul celor mai mari producători de petrol din UE, în 2022

Cei mai mari producători de petrol din Uniunea Europeană au fost, în 2022, Italia (4,5 milioane de tone), Danemarca (3,2 milioane de tone) şi România (3 milioane de tone), potrivit datelor Eurostat.

Conform acestor date, producţia de ţiţei a UE a continuat să scadă în 2022, în pofida unei creşteri semnificative a preţurilor la petrol, ca urmare a invaziei ruseşti din Ucraina. Producţia de petrol a UE a coborât în 2022 la un minim istoric de 16,3 milioane de tone, cu 7,4% mai puţin decât în 2021.

Luând în vedere un orizont mai lung de timp, producţia de ţiţei a UE este în scădere începând din 2004, când a atins un vârf de 41,8 milioane de tone, ceea ce înseamnă că producţia din 2022 a fost mai mică cu 61% comparativ cu maximumul istoric din 2004.

În 2022 comparativ cu 2021, producţia de petrol a scăzut şi în primii trei producători: Italia (minus 8%), Danemarca (minus 2%) şi România (minus 6%).

Potrivit Eurostat, dependenţa UE de importurile de petrol şi produse petroliere a atins un nou maxim istoric de 97,7% în 2022, după ce în 2021 această dependenţă a înregistrat un declin semnificativ până la 91,6%.

În 2022, importurile totale de ţiţei brut ale UE s-au cifrat la 479,6 milioane de tone, o creştere considerabilă cu 7,4 puncte procentuale comparativ cu 2021, când aceste importuri au coborât la cel mai redus nivel din ultimii 31 de ani. Cele mai multe importuri au venit din Rusia (88,4 milioane de tone), Norvegia (54,1 milioane de tone), SUA (48,3 milioane de tone), Irak (37,2 milioane de tone) şi Kazahstan (36,6 milioane de tone).

Tot în 2022, rafinăriile din UE au produs 544,3 milioane de tone echivalent petrol de produse petroliere, în creştere cu 4,5% comparativ cu 2021. Cei mai mari producători de produse petroliere au fost: Germania (99,9 milioane de tone echivalent petrol), Italia (74,6 milioane de tone echivalent petrol), Spania (63,4 milioane de tone echivalent petrol) şi Ţările de Jos (59,6 milioane de tone echivalent petrol). Urmează, în ordine, Franţa, Grecia, Belgia, Polonia, Suedia şi România, cu o producţie mai mică de 20 de milioane de tone echivalent petrol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#producator #petrol #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.