S-a prăbușit hub-ul gazier al lui Putin! Turcia înlocuiește gazul rusesc cu LNG din SUA

29 Apr. 2024, 17:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Apr. 2024, 17:36 // Actual //  bani.md

În timp ce președintele Federației Ruse, Vladimir Putin nu renunță la ideea de a construi un hub de gaze în Turcia, Ankara a decis să meargă în direcția opusă – pentru a reduce dependența de resursele energetice rusești. Astfel, este planificată achiziționarea unor volume uriașe dintr-o țară „neprietenoasă” Rusiei, cu care Turcia restabilește relațiile după ce acestea s-au deteriorat de câțiva ani.

Turcia intenționează să construiască un „portofoliu de noi provizii” pentru a reduce dependența de orice furnizor, a declarat ministrul Energiei, Alparslan Bayraktar, pentru Financial Times. În acest scop, a spus el, țara negociază cu americanul ExxonMobil pentru a încheia un contract pe termen lung (eventual pe un deceniu), în baza căruia va achiziționa până la 2,5 milioane de tone de GNL (3,5 miliarde de metri cubi) pe an. Un astfel de volum la prețurile curente valorează 1,1 miliarde de dolari, deși discuțiile privind termenii contractului continuă, a spus Bayraktar.

Potrivit Autorității de Reglementare a Pieței Energetice din Turcia, în 2022, ponderea Rusiei în importurile de gaze ale Turciei, care achiziționează aproape toate gazele din străinătate, s-a ridicat la 40%, iar cota SUA, care a crescut în ultimii ani, a depășit 10%.

Cele 2,5 milioane de tone echivalează cu aproximativ 7% din cererea de anul trecut, conform calculelor FT. Turcia a achiziționat 5 milioane de tone din Statele Unite în 2023 pe piața spot, a spus Bayraktar.

ExxonMobil, potrivit FT, este în discuții preliminare cu Turcia, dar a refuzat să ofere detalii. Compania intenționează să crească livrările de GNL la 40 de milioane de tone până în 2030, aproape dublu față de nivelul din 2020.

Turcia încearcă să diversifice achizițiile înainte ca unele dintre contractele sale pe termen lung cu Rusia să expire în 2025 și cu Iranul în 2026, a spus Bayraktar. În general, achizițiile de LNG au reprezentat aproximativ 35% din importuri anul trecut, comparativ cu 15% în 2014.

După ce a fost reales la alegerile prezidențiale din 2023, Recep Tayyip Erdogan a început să îmbunătățească relațiile cu Statele Unite. Astfel, Ankara și-a ridicat dreptul de veto cu privire la intrarea Suediei în NATO, iar Washingtonul a fost de acord să-i vândă avioane de luptă F-16 în valoare de miliarde de dolari.

După ce a întrerupt gazul în Europa ca pedeapsă pentru sprijinul acordat Ucrainei în 2022, Putin a propus în octombrie a acelui an ideea creării unui hub în Turcia unde livrările pierdute de la Nord Stream ar putea fi redirecționate. „Toată lumea este interesată de acest lucru – prietenii noștri turci, suntem interesați și toți cei care doresc să ne achiziționeze resursele pe continentul european”, a spus el un an mai târziu, vorbind despre posibilitatea creării unei platforme electronice în Turcia pentru tranzacționarea cu gaze naturale. continentul european.

De atunci, nu s-au înregistrat progrese semnificative în implementarea acestei idei. Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de a opri complet achiziționarea de gaze rusești până în 2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Oct. 2025, 14:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2025, 14:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII