Investitorii se înghesuie să cumpere acțiuni de la Premier Energy. Au pus la bătaie peste un miliard

Oferta de listare la Bursa de Valori Bucureşti a furnizorului de gaze naturale şi electricitate Premier Energy (sub simbolul PE) a atras în cele trei zile cu discount de 5% subscrieri de aproximativ 1 miliard de lei (200 mil. euro), arată datele analizate de ZF.

Micii investitori au subscris 47 milioane de acţiuni PE, adică de aproape şapte ori peste cât au ei alocat pentru o companie care este evaluată în prospectul de listare la un multiplu P/E (raport capitalizare/preţ cu rezultatele pe 2023) cuprins între 6 şi 7. Numărul de ordine în trei zile este de 12.325. Un investitor poate avea unu sau mai multe ordine alocate.

“Ne-am tot întrebat când vom mai avea un IPO precum Hidroelectrica la Bursa de Valori, ceva cu adevărat electrizant şi de calibru. Este aici, tot din energie verde, pentru un campion naţional şi regional. Şi tot investitorii retail sunt cei care arată din nou ce forţă redutabilă pot fi pe piaţa noastră de capital”, potrivit Departamentului de Equity Research al TradeVille, cel mai mare broker de retail la BVB.

Oferta a început miercuri, 8 mai, şi este programată a se încheia pe 15 mai şi constă în vânzarea a circa 36 milioane de acţiuni PE, în principal prin majorare de capital cu acţiuni noi, la care se adaugă şi vânzări din partea unicului acţionar, fondul ceh de investiţii EMMA Holding. Numărul de acţiuni poate fi majorat cu 20%.

Investitorii de retail au avut un discount de subscriere de 5% în primele zile, care se aplică la preţul final al ofertei. Cel din urmă va fi decis de companie alături de brokeri pe baza feedback-ului din partea marilor investitori.

Astfel, în sistemul Bursei de Valori Bucureşti au fost introduse ordine pentru achiziţia a 47 milioane de acţiuni la preţul de 21,5 lei la care investitorii de retail pot subscrie. Cu alte cuvinte retailul a subscris până acum cu 30% peste întreaga ofertă.

Micii investitori au alocate 7,2 milioane de acţiuni – în scenariul standard care nu presupune supliementarea tranzacţiei, opţiune care are şanse de a se materializa dat fiind interesul pe această tranşă- reprezentând 20% din toată oferta. Restul de 80% sunt alocate investitorilor instituţionali.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#energy #listare #premier #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.