Bula prețurilor terenurilor, umflată de concurența artificială! Fermierii suportă costuri exorbitante de producție

În ultimii 5 ani, Republica Moldova a înregistrat o creștere semnificativă a costurilor de arendă și achiziție a terenurilor agricole, potrivit constatărilor recente. Directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, Iurie Rija, subliniază că prețurile de arendă pentru un hectar în regiunea Nord variază între 2,500 și 4,000 lei pe an în 2024, cu oferte care ajung și la 5,000 lei pe an. În același timp, prețul de achiziție a unui hectar variază între 3,000 și 5,000 EUR în Nord și între 2,000 și 2,500 EUR în Sud.

Comparativ cu media europeană, unde în 2022 prețul mediu de achiziție a unui hectar de teren agricol era de 10,578 EUR, iar costul mediu anual de arendă era de 199 EUR pe hectar, Republica Moldova prezintă cifre semnificativ mai reduse: aproximativ 4,000 EUR pentru achiziție și 150-160 EUR pentru arendă. Această discrepanță reflectă un cost de arendă similar cu țări precum Franța (154 EUR/ha), Spania (163 EUR/ha) și Cehia (151 EUR/ha), însă cu o diferență semnificativă în privința costului de achiziție.

Creșterea rapidă a costurilor terenurilor agricole în Republica Moldova este alimentată mai mult de concurența artificială și cererea crescută decât de un deficit real de terenuri disponibile. Această situație pune fermierii moldoveni într-o poziție de dezavantaj competitiv față de omologii lor din UE, afectând profitabilitatea și viabilitatea economică a agriculturii locale.

În contextul acestor schimbări, după cum spune Rija, este imperativ să se adopte măsuri pentru reglementarea pieței terenurilor și ajustarea politicilor agricole în Republica Moldova. Aceste măsuri ar trebui să vizeze echilibrarea costurilor de arendă și achiziție a terenurilor, asigurând astfel sustenabilitatea sectorului agricol în fața provocărilor economice și competiției internaționale din ce în ce mai acerbe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.