Cea mai puternică bancă centrală din lume ar putea semnala în iulie începutul ciclului de scădere de dobânzi

Consiliul de decizie al Federal Reserve (Fed), cea mai puternică bancă centrală din lume, ar putea semnala debutul unui ciclu de scădere a dobânzilor în cadrul ședinței sale de politică monetară din această lună, potrivit anticipațiilor pieței financiare.

Anticipațiile pieței pentru dobânzile futures din Statele Unite au cunoscut fluctuații considerabile în acest an, în urma pivotării Fed spre o politică monetară mai relaxată începând din decembrie 2023, sub conducerea lui Jerome Powell. În prezent, piața estimează între 2 și 3 reduceri ale dobânzilor de câte 0,25 puncte procentuale pentru 2024, cu așteptări majorate pentru o primă reducere în septembrie.

În ciuda creșterii economice robuste și inflației ridicate din primele luni ale anului, ritmul inflației s-a moderat semnificativ, ceea ce sugerează o încetinire economică. Această schimbare în dinamică a determinat o evaluare mai echilibrată a riscurilor economice și inflaționiste pentru Fed.

Totuși, decizia Fed nu este doar economică, ci și politică, întrucât există presiuni asupra băncii centrale să mențină independența față de influențele politice, mai ales în contextul alegerilor din noiembrie. Perspectiva unei politici fiscale expansiviste propuse de unii politicieni poate adăuga incertitudine economiei americane, influențând deciziile Fed în lunile următoare.

În concluzie, deciziile viitoare ale Fed vor depinde de evoluțiile economice și inflaționiste ulterioare, precum și de impactul politicilor fiscale propuse, reflectând o abordare precaută în fața provocărilor actuale și viitoare ale economiei SUA.

Această versiune simplificată și concentrată poate fi mai ușor de urmărit și de înțeles pentru cititori. Dacă ai alte detalii pe care dorești să le adaugăm sau alte subiecte de discuție, te rog să îmi spui!

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #fed #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.