Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Cea mai puternică bancă centrală din lume ar putea semnala în iulie începutul ciclului de scădere de dobânzi

Cea mai puternică bancă centrală din lume ar putea semnala în iulie începutul ciclului de scădere de dobânzi

10 Iul. 2024, 06:23
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
10 Iul. 2024, 06:23 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Consiliul de decizie al Federal Reserve (Fed), cea mai puternică bancă centrală din lume, ar putea semnala debutul unui ciclu de scădere a dobânzilor în cadrul ședinței sale de politică monetară din această lună, potrivit anticipațiilor pieței financiare.

Anticipațiile pieței pentru dobânzile futures din Statele Unite au cunoscut fluctuații considerabile în acest an, în urma pivotării Fed spre o politică monetară mai relaxată începând din decembrie 2023, sub conducerea lui Jerome Powell. În prezent, piața estimează între 2 și 3 reduceri ale dobânzilor de câte 0,25 puncte procentuale pentru 2024, cu așteptări majorate pentru o primă reducere în septembrie.

În ciuda creșterii economice robuste și inflației ridicate din primele luni ale anului, ritmul inflației s-a moderat semnificativ, ceea ce sugerează o încetinire economică. Această schimbare în dinamică a determinat o evaluare mai echilibrată a riscurilor economice și inflaționiste pentru Fed.

Totuși, decizia Fed nu este doar economică, ci și politică, întrucât există presiuni asupra băncii centrale să mențină independența față de influențele politice, mai ales în contextul alegerilor din noiembrie. Perspectiva unei politici fiscale expansiviste propuse de unii politicieni poate adăuga incertitudine economiei americane, influențând deciziile Fed în lunile următoare.

În concluzie, deciziile viitoare ale Fed vor depinde de evoluțiile economice și inflaționiste ulterioare, precum și de impactul politicilor fiscale propuse, reflectând o abordare precaută în fața provocărilor actuale și viitoare ale economiei SUA.

Această versiune simplificată și concentrată poate fi mai ușor de urmărit și de înțeles pentru cititori. Dacă ai alte detalii pe care dorești să le adaugăm sau alte subiecte de discuție, te rog să îmi spui!

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.