Relația dintre APP și „Lagardere” a început cu mult înainte de anunțarea concursului

26 Sept. 2024, 12:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Sept. 2024, 12:05 // Actual //  bani.md

Noi dovezi sugerează că legătura dintre compania franceză „Lagardere” și autoritățile moldovene a fost stabilită imediat după revenirea aeroportului din Chișinău în proprietatea statului. O investigație recentă realizată de bloggerul Eugen Luchianiuc a scos la iveală informații care ar putea schimba percepția asupra licitației pentru spațiile comerciale de la aeroport.

Potrivit documentelor obținute, o broșură trimisă de „Lagardere” Agenției Proprietății Publice (APP) în primăvara anului 2023, după naționalizarea aeroportului, indică faptul că întreg caietul de sarcini al licitației a fost construit pe baza ofertei companiei franceze. Detaliile tehnice, schemele de amplasare a magazinelor și planul de marketing sunt aproape identice cu cele prezentate de „Lagardere”.

Blogherul Eugen Luchianiuc susține că interacțiunile dintre „Lagardere” și APP au început cu mult înainte de anunțul oficial al licitației, având în vedere că scrisoarea de intenție a fost trimisă anterior publicării anunțului. „Toate datele din prezentare sunt din 2022, iar lipsa aeroportului București din portofoliul companiei în 2023 confirmă că relația era deja stabilită”, afirmă bloggerul.

Mai mult, se pare că întreg caietul de sarcini a fost preluat integral din oferta Lagardere, inclusiv planul de marketing și amplasarea unităților de vânzare. Detaliile prezentate de blogger arată o practică de plagiat în formularea cerințelor.

O eroare tehnică, făcută din grabă, a împiedicat „Lagardere” să câștige prima licitație. APP a considerat că numărul aeroporturilor operate de companie nu corespundea cerințelor, ceea ce a dus la invalidarea ofertei lor. Însă, după modificările legislative și ajustările aduse caietului de sarcini, compania franceză a rămas singurul participant la licitațiile ulterioare.

Deși anunțul oficial privind închirierea spațiilor comerciale a fost făcut la sfârșitul anului trecut, documentele sugerează că discuțiile au avut loc cu mult înainte, iar licitația era văzută ca o formalitate, cu „Lagardere” ca favorit.

Recent, încercările de a relua licitația, amânate de mai multe ori, au dus la o nouă rundă programată pentru 28 septembrie, în care „Lagardere” rămâne din nou singurul participant. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la transparența procesului și la legitimitatea relațiilor dintre autorități și companiile private implicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.