Coloșii statului! Ce companii fac performanță și ce ruine se adâncesc în pierderi

În urma activităților economico-financiare, companiile de stat din Republica Moldova au înregistrat un profit total de 2,1 miliarde de lei în perioada de gestiune. Comparativ cu anul 2022, s-a observat o creștere a procentului entităților care au activat cu profit, de la 68,75% la 72,5%, în timp ce ponderea celor care au înregistrat pierderi s-a redus de la 28,75% la 25%, potrivit datelor Agenției Proprietății Publice.

Printre companiile care au obținut cele mai mari profituri se numără:

S.A. „MoldovaGaz” – 1,093,78 milioane lei;
S.A. „Loteria Națională a Moldovei” – 197,56 milioane lei;
S.A. „FEE-Nord” – 249,68 milioane lei;
Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” – 211,19 milioane lei;
S.A. „Moldtelecom” – 89,28 milioane lei.

Pe de altă parte, cele mai mari pierderi nete au fost înregistrate de:

Î.S. „Calea Ferată din Moldova” – 143,87 milioane lei;
S.A. „Energocom” – 127,31 milioane lei;
S.A. „Metalferos” – 44,55 milioane lei;
S.A. „Termoelectrica” – 43 milioane lei;
S.R.L. „Arena Națională” – 20,16 milioane lei.

În anul 2023, comparativ cu anul 2022, se atestă majorarea procentului entităților ce au activat cu profit (de la 68,75% la 72,5%) și respectiv micșorându-se ponderea entităților ce au activat cu pierderi nete (de la 28,75% la 25,0%). Cifra de afaceri a companiilor statului constituit în 57,7 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pierderi #companii #bani #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul Republicii Moldova urmează să facă o serie de modificări legislative menite să fortifice transparența și eficiența proceselor decizionale din cadrul Băncii Naționale a Moldovei Propunerile includ ajustări semnificative în componența și procedurile de numire și revocare a membrilor Consiliului de supraveghere și ai Comitetului Executiv, potrivit unui proiect de lege propus spre consultări publice.

Printre principalele modificări se numără excluderea unui membru din Consiliul de supraveghere care ocupă simultan funcția de viceguvernator al Băncii Naționale și creșterea numărului membrilor independenți ai Consiliului de supraveghere de la 4 la 5 De asemenea se propune introducerea consultării Consiliului de supraveghere de către Președintele Parlamentului Guvernatorul BNM sau Comisia economie buget și finanțe în funcție de poziția vizată. Avizul emis de Consiliu va fi prezentat Parlamentului și audiat înainte de votul pentru numirea candidaților

Modificările propun și consolidarea procedurilor de revocare prin asigurarea dreptului la audiere pentru membrii organelor de conducere înainte de emiterea unei hotărâri de revocare. Totodată implicarea Președintelui Republicii Moldova în procesul de revocare va crea o procedură de dublu veto iar contestațiile privind hotărârile de revocare vor fi soluționate în termen de 3 luni

Pentru a asigura o mai bună calificare și eligibilitate a membrilor Consiliului de supraveghere se extind domeniile de calificare și se reduce durata mandatului membrilor independenți de la 7 la 5 ani astfel evitându-se suprapunerea mandatelor. Măsurile includ și notificarea anticipată a Parlamentului despre expirarea mandatelor membrilor și stabilirea unui termen clar pentru numirea noilor membri după încheierea mandatelor

#lege #BNM #parlament