VIDEO În timp ce consumul de vin în lume este în scădere, vinurile moldovenești cuceresc noi piețe. Ce spun experții

Deși consumul internațional de vinuri este în scădere, Republica Moldova a reușit să crească exporturile. Invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV, explică această tendință prin interesul consumatorilor pentru vinurile noi și schimbarea spre alte soiuri mai ușoare în comparație cu vinurile clasice.

Ștefan Iamandi, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, a spus că acum producătorii moldoveni își intensifică activitatea pe piețele din România, Polonia și Olanda. El a menționat că între timp au fost înregistrate succese neașteptat de mari în Statele Unite ale Americii, precum și țări cu o bogată istorie vinicolă.

„Suntem o noutate, iar consumatorii sunt curioși să guste ceva nou. Asta se observă și în Franța unde publicul nu mai preferă vinurile vechi și grele, dar ceva nou. Ei au început să importe, inclusiv și din țara noastră. Un alt exemplu este Japonia unde am reușit să vindem 20 de mii de sticle de Viorica în câteva zile de la deschiderea reprezentanței vinului moldovenesc. Toți cunosc Chardonnay, Merlot sau Cabernet, dar soiurile noastre sunt o noutate și lumea vrea să afle mai mult despre ele”, a mai afirmat Ștefan Iamandi.

Pentru a menține și mai mult provocarea, vinificatorii moldoveni au început să pună accentul pe producerea vinurilor din soirile autohtone Rară Neagră, Feteasca, Viorica și Floricica, a menționat Dumitru Coșleț, expert în domeniul vinurilor. Toate acestea au dus la creșterea interesului pentru vinurile moldovenești care capătă personalitate.

„Pentru mine a fost surprinzător că în cea mai mare putere din lume (SUA-n.r.) poți întâlni pe aceiași masă un vin din California și unul moldovenesc. Acest lucru este fantastic. La fel este și în România unde în restaurante vinul nostru este servit la egal cu cel autohton. Și aici să nu uităm că România este în top zece producători de vinuri din lume. Avem reacții foarte bune și din Polonia, dar acolo se consumă vinuri demiseci sau demidulci, iar producătorii noștri au trecut mai mult pe vinuri seci de calitate”, a afirmat Dumitru Coșleț.

De Ziua Națională a Vinului, Oficiul Național al Viei și Vinului va lansa noul brand de țară „Wine of Moldova. Unexpectedly Great” / „Vinul Moldovei. Uimitor de Bun”. Acesta va prezenta angajamentul industriei vinicole din țară de a produce vinuri de o calitate excepțională, capabile să concureze cu cele mai apreciate vinuri din lume.

#vin moldovenesc #exporturi #experti #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.