VIDEO În timp ce consumul de vin în lume este în scădere, vinurile moldovenești cuceresc noi piețe. Ce spun experții

Deși consumul internațional de vinuri este în scădere, Republica Moldova a reușit să crească exporturile. Invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV, explică această tendință prin interesul consumatorilor pentru vinurile noi și schimbarea spre alte soiuri mai ușoare în comparație cu vinurile clasice.

Ștefan Iamandi, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, a spus că acum producătorii moldoveni își intensifică activitatea pe piețele din România, Polonia și Olanda. El a menționat că între timp au fost înregistrate succese neașteptat de mari în Statele Unite ale Americii, precum și țări cu o bogată istorie vinicolă.

„Suntem o noutate, iar consumatorii sunt curioși să guste ceva nou. Asta se observă și în Franța unde publicul nu mai preferă vinurile vechi și grele, dar ceva nou. Ei au început să importe, inclusiv și din țara noastră. Un alt exemplu este Japonia unde am reușit să vindem 20 de mii de sticle de Viorica în câteva zile de la deschiderea reprezentanței vinului moldovenesc. Toți cunosc Chardonnay, Merlot sau Cabernet, dar soiurile noastre sunt o noutate și lumea vrea să afle mai mult despre ele”, a mai afirmat Ștefan Iamandi.

Pentru a menține și mai mult provocarea, vinificatorii moldoveni au început să pună accentul pe producerea vinurilor din soirile autohtone Rară Neagră, Feteasca, Viorica și Floricica, a menționat Dumitru Coșleț, expert în domeniul vinurilor. Toate acestea au dus la creșterea interesului pentru vinurile moldovenești care capătă personalitate.

„Pentru mine a fost surprinzător că în cea mai mare putere din lume (SUA-n.r.) poți întâlni pe aceiași masă un vin din California și unul moldovenesc. Acest lucru este fantastic. La fel este și în România unde în restaurante vinul nostru este servit la egal cu cel autohton. Și aici să nu uităm că România este în top zece producători de vinuri din lume. Avem reacții foarte bune și din Polonia, dar acolo se consumă vinuri demiseci sau demidulci, iar producătorii noștri au trecut mai mult pe vinuri seci de calitate”, a afirmat Dumitru Coșleț.

De Ziua Națională a Vinului, Oficiul Național al Viei și Vinului va lansa noul brand de țară „Wine of Moldova. Unexpectedly Great” / „Vinul Moldovei. Uimitor de Bun”. Acesta va prezenta angajamentul industriei vinicole din țară de a produce vinuri de o calitate excepțională, capabile să concureze cu cele mai apreciate vinuri din lume.

#vin moldovenesc #exporturi #experti #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive