Republica Moldova, în prag de referendum. Informații utile pentru diaspora de peste Prut: Turul doi nu va fi!

10 Oct. 2024, 09:10
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Oct. 2024, 09:10 // Actual //  bani.md

Republica Moldova se află în proces de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană, acțiune inițiată în decembrie 2023, după verdictul mult așteptat al statelor membre UE. Țara și-a început calea spre marea familie europeană, reunită în jurul unor valori politice, economice, culturale și sociale comune. Moldova tinde să devină o țară în care drepturile oamenilor sunt respectate, legile sunt orientate spre necesitățile poporului, iar cetățenii se pot bucura de condiții de viață mai bune și pace în țară. În acest proces deloc ușor, referendumul din octombrie ar urma să confirme aspirațiile europene ale cetățenilor moldoveni. Actele adoptate în ziua plebiscitului au putere juridică, după confirmarea rezultatelor de către Curtea Constituțională și sunt executorii pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

În România, diaspora își poate exercita dreptul la vot la una din cele 16 secții care vor fi deschise în ziua referendumului, de la 07:00 și până la 21:00. În ziua scrutinului, cetățenii R. Moldova care vor merge la urne vor primi buletinul de vot cu textul proiectului de modificare a legii supreme a țării și întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Opțiunile de vot sunt: „DA” sau „NU”.

Cei care merg la votare trebuie să aibă cu sine buletinul de identitate moldovenesc sau pașaportul, inclusiv cu termen de valabilitate expirat, pentru a-și putea exercita dreptul la vot. Atenție, pe fișa de însoțire a buletinului de identitate nu va fi aplicată ștampila de securizare.

Din 30 septembrie și până pe 13 octombrie 2024 inclusiv, puteți să verificați la sediul biroului electoral al secției de votare dacă datele dvs. sunt corect înscrise în lista electorală. De asemenea, puteți cere să fiți inclus sau exclus din listă, să fie corectate alte erori cu privire la datele dumneavoastră sau ale altor alegători. Pentru efectuarea oricăror modificări, trebuie să prezentați actul de identitate și/sau alte documente confirmative.

Pentru a afla la ce secție veți vota, intrați pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale (cec.md), faceți click pe „Registrul de stat al alegătorilor” sau intrați pe pagina verifica.cec.md, apăsați pe „Află unde să votezi”, selectați adresa de domiciliu și va apărea aceeași informație despre secția de votare asociată adresei.

Dacă vă prezentați la secția de votare în ziua alegerilor, însă constatați că ați fost omis din lista electorală de bază, faceți dovada cu actul de identitate că domiciliați în raza teritorială a secției de votare respective. În cazul unei asemenea, situații, urmează să fiți inclus pe o listă suplimentară. Un alt aspect important pe care trebuie să-l cunoașteți este că, dacă se face ora 21:00, iar dvs. vă aflați deja în incinta secției de votare, aveți dreptul să votați.

Dacă referendumul va trece, în Constituția țării va fi scris că integrarea în Uniunea Europeană este „obiectivul strategic” al Republicii Moldova. Pentru ca referendumul să fie validat, este nevoie ca cel puțin jumătate din cetățenii prezenți la urne să voteze pro. Turul doi nu va avea loc.

Amintim că, Republica Moldova a solicitat aderarea la Uniunea Europeană la 3 martie 2022, în aceeași zi cu Georgia și la trei zile după Ucraina. La 17 iunie 2022, Comisia Europeană a recomandat oficial Consiliului European să i se acorde țării noastre o perspectivă europeană și statut de candidat la aderarea la UE. Pe 23 iunie, Consiliul a acordat R. Moldova statutul de țară candidată la aderare. La 14 decembrie 2023, statele membre ale Uniunii Europene au dat verdictul, iar Moldovei i-au fost deschise negocierile de aderare la UE.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.