Orașul Iași, vechea Capitală a Moldovei, reprezintă principalul centru urban din nord-estul României. Echipa de producție a proiectului „Valea Prutului – vatră de civilizație românească”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului român l-a vizitat și a aflat că anual mii de tineri din stânga Prutului se îndreaptă spre această localitate pentru a face studii la „Universitatea Alexandru Ioan Cuza” – cea mai veche instituție de învățământ superior din România, fondată în 1860.

Dacă în 2016 numărul studenților basarabeni era de circa 150, acum acesta se apropie de circa 2000. Anual, circa 700 de tineri din Basarabia vin la universitatea ieșeană, pentru a începe să își construiască acolo viitorul.

„Pentru universitatea noastră a fost tot timpul o prioritate să se adreseze comunității din Republica Moldova. Ei au cea mai mare pondere aici. (…) E adevărat că locurile la buget sunt cele mai atractive, burse cazare, facilități, asistență medicală. Statul român oferă facilități pentru studierea limbii române în România, dincolo de finanțarea studiilor”, relatează rectorul Liviu Maha.

Cea mai mare organizație a studenților basarabeni din Iași este Asociația Tinerilor Români din Afara Granițelor. Datorită voluntarilor de aici, integrarea are loc mai ușor.

„Scopul Asociației noastre este să ajute la integrarea tinerilor basarabeni care vin la studii la Iași, atât liceeni, cât și studenți. Și rolul asociației noastre este ca prin activitățile noastre să creem un mediu ca tinerii să nu simtă despărțirea de casă pentru că noi suntem diferiți, unii se adaptează mai ușor alții mai greu. Avem diverse seri de socializare, seri de film, activități culturale, ca și campania Adevărata Basarabie, prin care dorim să familiarizăm publicul ieșean cu tradițiile pe care le avem la noi acasă”, povestește  Viorelia Catană, vicepreședinta Asociației.

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” a trecut Prutul și a deschis extensii la Chișinău și Bălți. Astfel, basarabenii pot primi diplome românești, fără a traversa hotarul.

Deși actualmente se vorbește mai puțin despre asta, în perioada interbelică, când Basarabia a fost parte componentă a României, Regina Maria a promova educația și în stânga Prutului. Potrivit istoricilor, acei ani au fost marcați de dezvoltarea educației, culturii și economiei, datorită eforturilor Casei Regale.

„Vizita din 1920, care a avut loc la Chișinău a fost una de răsunet, am spune noi. Atunci Regina a vizitat toate provinciile care reveneau în granițele firești. Regina a avut un aspect extraordinar în realizarea unirii, aș spune, în reîntregirea teritoriului. A fost o vizită extraordinară, primită cu aplomb. Regina era încântată de ia românească, de personalități, de tradițiile de acolo, fiind conștientă că tot ce ea a susținut în marile cabinet europene era foarte bine conturat și mult dorit de moldoveni. De ambele părți exista această dorință de unitate, apoi dezvoltarea economică, s-au făcut atunci schimburi de profesori, de cărți. Și iată că parcă retrăim aceste timpuri. Din nou facem tot ce e posibil să ajungă cartea, oameni de cultură, versuri, poeți”, susține Aurica Iachim, manager al Muzeului „Regina Maria” din Iași.

Iașiul este și un important centru religios pentru creștinii ortodocși din România și Basarabia. La Catedrala Mitropolitană se păstrează moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, aduse din Constantinopol, cu ajutorul domnitorului Vasile Lupu, în anul 1641.

Se crede că sfânta făcea minuni în timpul vieții, iar atunci când s-a produs un incendiu și a ars tot în jurul, moaștele au rămas intacte. Anual, zeci de mii de oameni participă la Iași la cel mai mare pelerinaj din regiune.

„În mai multe perioade ale istoriei, de când în Iași au fost aduse Sfintele moaște ale Sfintei Parascheva, s-a evocat ajutorul Sfintei să mijlocească înaintea lui Dumnezeu, ca să treacă de momente de cumpănă. Sunt consemnate, în 1947, un pelerinaj cu moaștele Sfintei Cuvioase prin mai multe localități ale Moldovei, în perioada foametei, în urma secetei, puternică încât în anul următor era pericol de moarte pentru mulți oameni. De asemenea în perioada pandemiei s-a organizat o procesiune cu Sfintele Moaște. S-a trecut pe la spitale. Credincioșii au apelat la Sfânta Parascheva, la puterea ei și au simțit ajutorul de la Dumnezeu, ea este indicată ca ocrotitoarea Iașiului și a Moldovei. Ne referim la toată Moldova pentru că atunci când a fost adusă la Iași, în 1641, Moldova nu era despărțită. Era un singur pământ, o singură țară. Nu putem lua în calcul două Moldove, despărțite temporar”, spune Marian Timofte, vicar administrativ al Episcopiei Iașilor.

Iașiul și Republica Moldova au probabil una dintre cele mai strânse colaborări în domeniul cultural, din tot spațiul românesc. Echipa „Valea Prutului-Vatră de civilizație românească” a ajuns la Festivalul – Concurs Internațional de Folclor Pentru Copii și Tineret „Cătălina”. Organizatorii i-au încredințat interpretei de muzică populară din Republica Moldova, Silvia Zagoreanu, să jurizeze prestația participanților.

„Au ce prezenta tinerii noștri din Republica Moldova. Pot concurs între promotorii de folclor. Noi avem aceeași cultură, tradiții. Avem asemănări și între costumele populare ale noastre, mai ales din zona Moldovei. Noi avem colaborări foarte frumoase, de mulți ani, ne adunăm în grupuri, mergem pe la TV, gândim proiecte de promovare a folclorului. Pe de altă parte avem colaborări între instituții, cu primării. Pun accent pe partea culturală. Prin înfrățiri, pun accent. Despre ce vorbim? Despre promovarea culturii”, a relatat artista.

Rezultatelor sondajului Valea Prutului – Vatră de Civilizație Românească, realizat la Iași, de compania de cercetare IMAS, la comanda proiectului Valea Prutului – vatră de civilizație românească, finanțat de DRRM, demonstrează o puternică legătură emoțională și umană cu a localnicilor cu populația din Republica Moldova.

Circa 85% la sută dintre cei chestionați cred că relațiile politice dintre cele două țări sunt la un nivel bun și foarte bun, iar 72% apreciază drept pozitive relațiile economice. Sondajul mai arată că 67% dintre ieșeni au rude, prieteni și cunoscuți peste Prut, iar 62% vizitează frecvent Basarabia.