A dispărut un sfert din efectivul de porci. Cine plătește?

Fostul director executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, a lansat un semnal de alarmă pe Facebook cu privire la amploarea focarelor de pestă porcină africană, apărute recent în localitățile Roșcani și Cimișeni. Potrivit acestuia, lipsa de comunicare și de reacție a autorităților centrale în fața unei crize de proporții ridică semne serioase de întrebare.

„În doar câteva zile, Moldova a pierdut peste 25% din efectivul de porci aflat la balanța întreprinderilor agricole. Este o lovitură dură pentru un sector deja fragilizat, iar consecințele se vor resimți inclusiv la nivelul securității alimentare”, a scris Slusari.

El a subliniat că focarele recente au afectat grav un producător autohton important, într-un context în care țara nu este autosuficientă în ceea ce privește carnea de porc. „Ne așteaptă importuri masive, iar acest lucru va afecta balanța comercială a Republicii Moldova”, avertizează fostul deputat.

O altă problemă gravă ține de modul în care se realizează îngroparea porcilor infectați, care, în opinia lui Slusari, ar putea genera un prejudiciu semnificativ asupra mediului înconjurător.

„Statul va trebui să achite despăgubiri de sute de milioane de lei, dar avem deja precedente în care compensațiile promise nu au fost onorate. Există un risc real de conflict între agricultori și autorități, iar investitorii străini s-ar putea retrage din cauza acestei instabilități”, a mai scris Slusari.

În ciuda gravității situației, Slusari spune că nu a auzit de nicio ședință organizată de Guvern sau Președinție pe acest subiect. Mai mult, el se întreabă retoric dacă s-a declanșat vreo anchetă internă sau dacă vreun responsabil de la ANSA a fost tras la răspundere.

„Ramura agricolă este din nou tratată cu neglijență, iar oamenii – cu aroganță. Această atitudine va fi sancționată la urne, dar, din păcate, în moduri care nu vor ajuta Republica Moldova”, a concluzionat Slusari.

Pierderile estimate la fwewrma din Roșcani se ridică la aproximativ 440 de milioane de lei, dintre care 150 de milioane reprezintă valoarea stocului de porci, care ar putea fi despăgubit, în funcție de concluziile anchetei. Totodată, și ferma de porci din Cimișeni a fost afectat de pesta porcină, iar pierderile urmează să stabilite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#efectiv #pesta porcina #ferma #despagubiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.