A doua șansă pentru femeile victime ale violenței în familie. Proiect inițiat la Ungheni și Cahul

În regiunile Ungheni și Cahul este în proces de consultare și ajustare Mecanismul local de referire pentru incluziunea socio-economică a femeilor victime și supraviețuitoare ale violenței în familie. Documentul include un set de măsuri și etape pentru incluziunea socio-economică a acestor femei și sprijinirea lor prin formare profesională, angajare, lansare a unor activități generatoare de venit sau inițiere a unor activități antreprenoriale. Scopul acestuia este stabilirea și clarificarea rolurilor și responsabilităților autorităților publice vizate și a partenerilor în procesul de incluziune socio-economică a femeilor victime și supraviețuitoare ale violenței în familie, din perspectiva abilitării economice. Co-crearea Mecanismului local de referire a fost discutată în cadrul Ședinței Grupurilor Locale de Experți, care s-a desfășurat pe 4 iulie, în format online.

„Un studiu recent, realizat de Asociația Obștească „Făclia”, cu privire la integrarea socio-economică a femeilor din Ungheni și Cahul, denotă că rata șomajului în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani din aceste regiuni depășește rata șomajului în rândul bărbaților din aceeași categorie de vârstă. Cunoaștem că femeile care trăiesc în sărăcie, care nu sunt angajate în câmpul muncii și depind de prestațiile sociale sunt cele mai vulnerabile la violența în bază de gen. Tocmai de aceea a fost necesară elaborarea Mecanismului local de referire – pentru împuternicirea femeilor în vederea integrării lor profesionale, această modalitate fiind una dintre principalele condiții pentru reducerea violenței și nivelarea discriminării de gen în familie și societate în general”, a menționat Angela Ciocîrlan, managera proiectului „Abilitarea femeilor pentru Muncă Decentă și Viață Decentă”, președinta Asociației Obștești „Făclia”.

Mecanismul de referire prevede revizuirea competențelor și atribuțiilor tuturor actorilor implicați, precum și a serviciilor existente de abilitare socio-economică a femeilor, pentru stabilirea posibilelor intervenții și etape ulterioare. În procesul de co-creare și implementare a Mecanismului sunt implicați și consultați următorii actori-cheie: femeile victime ale violenței în familie din raioanele Ungheni și Cahul; echipa Asociației Obștești pentru Copii și Tineret „Făclia”; reprezentanți ai APL din raioanele Cahul și Ungheni; reprezentanți ai subdiviziunilor teritoriale de ocupare a forței de muncă Ungheni și Cahul; reprezentanți ai structurilor teritoriale de asistență socială Ungheni și Cahul; reprezentanți ai organizațiilor necomerciale; femei antreprenoare din raioanele Ungheni și Cahul; partenerii de dezvoltare etc.

„Pentru elaborarea Mecanismului de referire a fost efectuat un amplu proces de consultare a tuturor actorilor vizați, dar în mod special a beneficiarelor procesului de abilitare economică. Au fost identificate mai multe necesități ale femeilor victime și supraviețuitoare ale violenței în familie, printre care: recuperarea emoțională, informarea despre serviciile existente de abilitare economică, educația financiară și juridică, obținerea de noi competențe și dezvoltare profesională, suport în lansarea unor activități generatoare de venituri, ghidare în carieră, informarea despre diverse programe de suport lansate de instituțiile publice. Ne propunem ca prin intermediul Mecanismului local de referire și prin cooperare multisectorială să satisfacem toate aceste aspecte absolut necesare pentru abilitare socio-economică a femeilor”, a spus Lilia Palii, expertă națională în domeniul economic.

Mecanismul local de referire, pus în discuție la Ședința Grupurilor de Experți din Ungheni și Cahul, este structurat în conformitate cu următoarele etapele și acțiuni de intervenție:

Etapa I – Informarea, identificarea și admitere a femeilor victime, supraviețuitoare sau în risc de violență în familie

Etapa II – Integrarea socială (consiliere psihologică individuală, coaching, dezvoltare personală, referire către alte servicii comunitare) pentru depășirea situației de criză, inclusiv în procesul de adaptare la locul de muncă și de trai.

Etapa III – Integrare economică (orientare și formare profesională, educație antreprenorială, mediere în procesul de angajare în câmpul muncii, referire către alte servicii comunitare, monitorizarea integrării sociale și profesionale pe parcursul și după finalizarea etapei de asistență).

Instituirea unui ghișeu unic – Centrul de incluziune socio-economică a femeilor victime și supraviețuitoare ale violenței în familie

Documentul care este în dezvoltare și ajustare, include o serie de măsuri și recomandări pentru abilitarea economică a beneficiarelor. Astfel, potrivit acestuia, una dintre recomandări este instituirea unui ghișeu unic – Centrul de incluziune socio-economică a femeilor victime și supraviețuitoare ale violenței în familie, unde beneficiarele vor avea parte de:

Ghidare primară și referire către oportunitățile existente de formare profesională și abilitare economică;
Consiliere personală și profesională;
Ghidare în carieră;
Referire la instituții educaționale, programe de formare profesională etc., prestatori de instruire, prestatori de servicii sociale;
Suport în reabilitare și reintegrare socială;
Dezvoltare personală;
Proiecte de suport conexe abilitării economice inclusiv sprijin material prin alocarea pachetelor de criză (după caz).

Implementarea Mecanismului va contribui la asigurarea independenței financiare a beneficiarelor și abilitarea supraviețuitoarelor violenței domestice, prin furnizarea de servicii bazate pe ghidarea primară și conectarea la oportunități educaționale și de angajare.

Mecanismul local de referire bazat pe parteneriate locale pentru incluziunea socio-economică a femeilor victime și supraviețuitoare a violenței în familie este elaborat de Asociația Obștească pentru Copii și Tineret „Făclia”, în cadrul proiectului „Abilitarea femeilor pentru Muncă Decentă și Viață Decentă”, realizat în baza Acordului de Colaborare cu UN Women (Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitate de Gen și Abilitarea Femeilor), în cadrul Proiectului EVA „Promovarea egalității de gen în raioanele Cahul și Ungheni”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UN Women în parteneriat cu UNICEF Moldova.

#formare profesionala #violenta #angajare #femei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să dețină un pachet de 62.500 de acțiuni la producătorul rus de camioane KAMAZ, cu sediul în Republica Tatarstan, Federația Rusă. Titlurile, evaluate contabil la aproximativ 1,45 milioane de lei, figurează în evidența Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, deși ar fi trebuit transmise Agenției Proprietății Publice. Carența a fost semnalată din nou de Curtea de Conturi în cadrul auditului financiar pentru anul 2025, prezentat pe 21 octombrie în Parlament.

Potrivit auditorilor, netransmiterea celor 62.500 de valori mobiliare către Agenția Proprietății Publice a determinat supraevaluarea cu aproximativ 1,4 milioane de lei a conturilor ministerului aferente acțiunilor și altor participații deținute peste hotarele țării.

Acțiunile au o istorie de peste trei decenii. Acestea au fost procurate în 1991 din mijloacele bugetului republican, însă reorganizările succesive ale instituțiilor publice au complicat stabilirea și înregistrarea corespunzătoare a drepturilor patrimoniale.

Pachetul deținut de Republica Moldova reprezintă 0,00883% din capitalul social al KAMAZ, una dintre cele mai cunoscute companii producătoare de camioane din Federația Rusă.

Deși participația este una minoritară, situația juridică a acțiunilor a atras în mod repetat atenția auditorilor. Încă în rapoartele precedente, Curtea de Conturi constata că autoritățile moldovenești nu au notificat corespunzător compania rusă despre modificările privind succesiunea drepturilor asupra acțiunilor și nu au participat la adunările generale ale acționarilor.