A fost adoptată legea mult așteptată de investitorii în criptoactive. Vin vremuri bune pentru monedele digitale

Dacă analizăm evoluția piețelor financiare digitale, putem afirma că viitorul aparține criptoactivelor. O lege recent promulgată în Germania confirmă pe deplin acest lucru, scrie playtech.ro.

Astfel, în Germania a fost promulgată o nouă lege care permite „fondurilor speciale” (Spezialfond) să investească până la 20% din activele lor în criptoactive, transmit analiștii e-Toro.

Actul normativ a intrat in vigoare joia trecută. Teoretic, legea ar putea genera un flux de investiții de 415 miliarde de dolari în criptoactive, cu condiția ca fiecare Spezialfond să aloce întregul procent de 20%.

Analiștii se îndoiesc de faptul că o sumă atât de mare de bani va fi direcționată exclusiv către criptoactive, totuși, ei văd în acest act normativ un semnal de încredere oferit criptoactivelor și potențialului acestora.

„Spezialfonds sunt principalele vehicule de investiții instituționale din Germania. Orice alocare considerabilă în criptoactive ar avea un impact mare, datorită statutului Germaniei de cea mai mare economie din zona euro”, explică analiștii e-Toro.

#criptoactive #spezialfond #Germania #criptomonede #Investiții #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul bugetului de stat pentru 2026, construit pe o creștere economică de 2,4% și un PIB nominal estimat la 377,2 miliarde lei. Veniturile bugetului public național ar urma să urce cu 7,3%, cheltuielile cu 9%, iar deficitul să atingă 5,7% din PIB, în contextul accelerării investițiilor și al reformelor din Planul de Creștere susținut de UE.

Guvernul mizează pe datorie nouă și pe creșterea costurilor cu dobânzile pentru a susține bugetul din 2026. Serviciul datoriei urcă cu 43,3%, până la 6,166,7 mil. lei (1,6% din PIB), iar presiunea vine din dobânzile la datoria internă (salt de la 2,486,3 la 4,118,9 mil. lei).

La capitolul finanțare, Finanțele mizează pe intrări de împrumuturi externe de 17,259,6 mil. lei, dintre care 11,366,4 mil. lei direct pentru susținerea bugetului, restul pentru proiecte, în timp ce rambursările externe sunt planificate la 4,254,5 mil. lei. Principalii creditori prognozați: UE (6,309,0 mil. lei), Banca Mondială (5,076,6 mil. lei), AFD (2,042,3 mil. lei), BERD (1,935,1 mil. lei) și BEI (1,408,9 mil. lei).

Cheltuielile curente rămân la niveluul de 89,6% din total în 2026 (adică 138,832,1 mil. lei, +9,339,8 mil. vs. 2025 precizat). Cheltuielile de personal sunt proiectate la 32,795,5 mil. lei, alimentate inclusiv de majorarea valorii de referință în sistemul de salarizare bugetar de la 2.200 la 2.400 lei din ianuarie.

Expunerea prin garanțiile de stat urcă, la 31 decembrie 2026, până la 8,897,4 mil. lei. Plafonul programului „Prima Casă” se majorează la 5,500,0 mil. lei (de la 4,900,0 mil. în 2025), în timp ce garanțiile externe însumează 3,397,4 mil. lei.

Pe datoria internă, nota de fundamentare estimează 63,066,4 mil. lei la finele lui 2026 (16,7% din PIB), iar pentru 2027–2028 se anticipează creșteri suplimentare ale stocului, semn că presiunea pe finanțarea prin VMS va continua și după 2026.