A fost dat startul implementării proiectului de modernizare a sistemului automatizat de plăți interbancare

Proiectul de modernizare a sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI) al BNM face parte din Conceptul privind dezvoltarea domeniului de plăți din Republica Moldova, care a fost aprobat anul trecut. Scopul acestui proiect este dezvoltarea sistemului de plăți din Republica Moldova și realizarea unor infrastructuri moderne în domeniu care să corespundă necesităților consumatorilor individuali și corporativi.

Cu ocazia lansării proiectului, guvernatorul BNM, Octavian Armașu a declarat: „Sistemul de plăți din Republica Moldova trece la o nouă etapă de dezvoltare. Astfel, va fi înlesnită implementarea unor noi instrumente de plată, la fel, o gestionare mai bună a riscurilor operaționale și de lichiditate. Ne dorim ca plățile inovative să devină un lucru obișnuit în viața noastră de zi cu zi și modernizarea pe care ne-o propunem să aducă beneficii cu destinație multiplă: prestatorilor de servicii de plată, consumatorilor finali (persoane fizice), operatorilor economici și autorităților. Realizarea măsurilor respective este posibilă cu implicarea activă a prestatorilor de servicii de plată”.

Procesul de implementare a proiectului va dura 18 luni și se va desfășura în 4 etape:

analiză și design (2 luni) – elaborarea specificației de design a SAPI;
construcție (5 luni) – adaptarea și configurarea SAPI;
testarea, instruirea și lansarea în producție a SAPI (5 luni);
ajustarea sistemelor informaționale interne ale participanților la SAPI (6 luni).

În cadrul proiectului va fi pus în aplicare un nou mecanism de conexiune API (Application Programming Interface). Proiectul mai prevede și gestiunea mai segmentată a riscurilor aferente SAPI și o abordare mai flexibilă la implementarea unor servicii noi de plată pe piața retail.

Pentru ca mesajele de plată să fie aliniate la standardele internaționale va fi înlesnită automatizarea „cap-coadă”(STP) pentru întreg lanțul de transmitere a fondurilor de la plătitor spre beneficiar și va fi asigurată trasabilitatea intermediarilor mesajelor de plată. De asemenea, va fi implementat un mecanism mai avansat de gestiune a lichidităților de către participanți.

În urma realizării proiectului, circuitul fluxurilor economice va fi facilitat, iar sectorul plăților inovative va avea o capacitate mai bună de atragere a investițiilor și va crește viteza de circulație a banilor în economie.

#plati interbancare #Banca Națională #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Proprietății Publice și Aeroportul Internațional Chișinău au finalizat procesul de inventariere și au semnat joi, 29 ianuarie, cu Lukoil Moldova actele de predare–primire ale complexului petrolier din incinta aeroportului. Astfel, activele deținute de companie pe teritoriul AIC au revenit în proprietatea statului, în baza deciziei Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) din 15 decembrie 2025, anunță Ministerul Energiei într-un comunicat de presă.

În aceeași ședință, CEIISS a interzis activitatea Lukoil în domenii de interes strategic pentru securitatea statului cu beneficiarii și fondatorii existenți și a dispus revenirea la situația anterioară privatizării din 2005 a complexului petrolier de la Aeroport. Compania a fost obligată să predea activele până la 9 ianuarie, termen care nu a fost respectat. Drept urmare, la 16 ianuarie, Consiliul a aplicat o amendă de 5 milioane de lei, achitată în această săptămână.

Ulterior, prin decizia din 16 ianuarie, a fost suspendată activitatea Lukoil în domenii strategice pentru securitatea statului și a fost acordat un nou termen pentru predarea activelor, până la 28 ianuarie.

După impunerea sancțiunilor internaționale de către Office of Foreign Assets Control (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, la 12 noiembrie a fost încheiat un contract de comodat gratuit între Aeroport și Lukoil, prin care activele au fost preluate temporar în administrare de către AIC, până la finalizarea procedurii de predare–primire. Autoritățile precizează că procedura de screening a investițiilor realizate de „LUKOIL-MOLDOVA” SRL a fost inițiată încă din mai 2024, anterior aplicării sancțiunilor OFAC.

În paralel, activitatea stațiilor de alimentare cu combustibili din Republica Moldova ar urma să fie preluată de fondul american Carlyle Group. Conform legislației naționale, noul acționar este obligat să solicite aprobarea investițiilor, iar CEIISS urmează să emită o decizie în acest sens.

Subiectul a fost amplificat de reacțiile din spațiul public. Fostul consilier prezidențial Ion Păduraru a afirmat că grupul Lukoil și-ar fi vândut toate activele din afara Rusiei către Carlyle, într-o tranzacție „fulger”, ceea ce ar schimba radical contextul sancțiunilor. Potrivit acestuia, Guvernul va trebui să explice de ce ar continua măsuri de expropriere în raport cu un investitor american, în condițiile în care activele nu ar mai avea legătură cu capitalul rusesc.

De altfel, grupul petrolier rus Lukoil a anunțat joi că a ajuns la un acord privind vânzarea diviziei Lukoil International GmbH, care reunește activele din străinătate, către Carlyle Group. În acest context, autoritățile de la Chișinău subliniază că orice schimbare de acționariat este supusă procedurii de aprobare și evaluare din perspectiva securității statului.