A fost dat startul implementării proiectului de modernizare a sistemului automatizat de plăți interbancare

Proiectul de modernizare a sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI) al BNM face parte din Conceptul privind dezvoltarea domeniului de plăți din Republica Moldova, care a fost aprobat anul trecut. Scopul acestui proiect este dezvoltarea sistemului de plăți din Republica Moldova și realizarea unor infrastructuri moderne în domeniu care să corespundă necesităților consumatorilor individuali și corporativi.

Cu ocazia lansării proiectului, guvernatorul BNM, Octavian Armașu a declarat: „Sistemul de plăți din Republica Moldova trece la o nouă etapă de dezvoltare. Astfel, va fi înlesnită implementarea unor noi instrumente de plată, la fel, o gestionare mai bună a riscurilor operaționale și de lichiditate. Ne dorim ca plățile inovative să devină un lucru obișnuit în viața noastră de zi cu zi și modernizarea pe care ne-o propunem să aducă beneficii cu destinație multiplă: prestatorilor de servicii de plată, consumatorilor finali (persoane fizice), operatorilor economici și autorităților. Realizarea măsurilor respective este posibilă cu implicarea activă a prestatorilor de servicii de plată”.

Procesul de implementare a proiectului va dura 18 luni și se va desfășura în 4 etape:

analiză și design (2 luni) – elaborarea specificației de design a SAPI;
construcție (5 luni) – adaptarea și configurarea SAPI;
testarea, instruirea și lansarea în producție a SAPI (5 luni);
ajustarea sistemelor informaționale interne ale participanților la SAPI (6 luni).

În cadrul proiectului va fi pus în aplicare un nou mecanism de conexiune API (Application Programming Interface). Proiectul mai prevede și gestiunea mai segmentată a riscurilor aferente SAPI și o abordare mai flexibilă la implementarea unor servicii noi de plată pe piața retail.

Pentru ca mesajele de plată să fie aliniate la standardele internaționale va fi înlesnită automatizarea „cap-coadă”(STP) pentru întreg lanțul de transmitere a fondurilor de la plătitor spre beneficiar și va fi asigurată trasabilitatea intermediarilor mesajelor de plată. De asemenea, va fi implementat un mecanism mai avansat de gestiune a lichidităților de către participanți.

În urma realizării proiectului, circuitul fluxurilor economice va fi facilitat, iar sectorul plăților inovative va avea o capacitate mai bună de atragere a investițiilor și va crește viteza de circulație a banilor în economie.

#plati interbancare #Banca Națională #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat lapte și produse lactate în valoare totală de 23,4 milioane de dolari în perioada ianuarie–noiembrie 2025, potrivit datelor Serviciul Vamal obținute de RUPOR.MD. Volumul total al importurilor de produse încadrate a fost de 26.717 tone.

Cea mai mare parte a importurilor de lapte ca materie primă a provenit din Ucraina, care a livrat 16.786 tone, în valoare de 12,14 milioane USD, echivalentul a 66,1% din totalul importurilor de lapte neconcentrat. Pe locul doi se situează România, cu 4.752 tone importate (3,59 milioane USD, 18,7%), urmată de Polonia – 2.273 tone (2,16 milioane USD, 8,9%) și Belarus – 1.499 tone (1,30 milioane USD, 5,9%).

În cazul smântânii cu conținut de grăsime de peste 10%, dependența de importuri este și mai accentuată. Ucraina domină acest segment cu 1.047 tone, în valoare de 2,96 milioane USD, ceea ce reprezintă 80,2% din total. Importuri semnificative au fost realizate și din Polonia (169,7 tone, 13%) și Germania (22 tone, 1,7%).

Datele vamale arată că Republica Moldova importă masiv și produse lactate procesate. Pentru categoria lapte și smântână neconcentrate cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, importurile au ajuns la 26.737 tone, în valoare de 15,1 milioane USD, principalele surse fiind Ucraina (67,7%), România (17,8%) și Polonia (9,1%).

Totodată, la poziția lapte și smântână concentrate sau cu adaos de zahăr, importurile au totalizat 25.257 tone, cu o valoare de 7,83 milioane USD. Belarus rămâne principalul furnizor pe acest segment, cu 14.535 tone importate, reprezentând 68,6% din total, urmat de Germania (14,2%) și Polonia (9,8%).