A fost dat startul implementării proiectului de modernizare a sistemului automatizat de plăți interbancare

Proiectul de modernizare a sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI) al BNM face parte din Conceptul privind dezvoltarea domeniului de plăți din Republica Moldova, care a fost aprobat anul trecut. Scopul acestui proiect este dezvoltarea sistemului de plăți din Republica Moldova și realizarea unor infrastructuri moderne în domeniu care să corespundă necesităților consumatorilor individuali și corporativi.

Cu ocazia lansării proiectului, guvernatorul BNM, Octavian Armașu a declarat: „Sistemul de plăți din Republica Moldova trece la o nouă etapă de dezvoltare. Astfel, va fi înlesnită implementarea unor noi instrumente de plată, la fel, o gestionare mai bună a riscurilor operaționale și de lichiditate. Ne dorim ca plățile inovative să devină un lucru obișnuit în viața noastră de zi cu zi și modernizarea pe care ne-o propunem să aducă beneficii cu destinație multiplă: prestatorilor de servicii de plată, consumatorilor finali (persoane fizice), operatorilor economici și autorităților. Realizarea măsurilor respective este posibilă cu implicarea activă a prestatorilor de servicii de plată”.

Procesul de implementare a proiectului va dura 18 luni și se va desfășura în 4 etape:

analiză și design (2 luni) – elaborarea specificației de design a SAPI;
construcție (5 luni) – adaptarea și configurarea SAPI;
testarea, instruirea și lansarea în producție a SAPI (5 luni);
ajustarea sistemelor informaționale interne ale participanților la SAPI (6 luni).

În cadrul proiectului va fi pus în aplicare un nou mecanism de conexiune API (Application Programming Interface). Proiectul mai prevede și gestiunea mai segmentată a riscurilor aferente SAPI și o abordare mai flexibilă la implementarea unor servicii noi de plată pe piața retail.

Pentru ca mesajele de plată să fie aliniate la standardele internaționale va fi înlesnită automatizarea „cap-coadă”(STP) pentru întreg lanțul de transmitere a fondurilor de la plătitor spre beneficiar și va fi asigurată trasabilitatea intermediarilor mesajelor de plată. De asemenea, va fi implementat un mecanism mai avansat de gestiune a lichidităților de către participanți.

În urma realizării proiectului, circuitul fluxurilor economice va fi facilitat, iar sectorul plăților inovative va avea o capacitate mai bună de atragere a investițiilor și va crește viteza de circulație a banilor în economie.

#plati interbancare #Banca Națională #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China a rămas principalul cumpărător de petrol pentru doi furnizori puternic sancționați – Rusia și Iran. Pentru a-i convinge pe rafinatorii chinezi să aleagă țițeiul lor, ambele state sunt nevoite să reducă prețurile, însă reducerile mai agresive oferite de Rusia încep să împingă Iranul în afara pieței.

Sortimentul rusesc Urals, cumpărat anterior în principal de India, se vinde acum în porturile chineze cu un discount de aproximativ 12 dolari/baril față de cotația de referință Brent, relatează Bloomberg, citând traderi familiarizați cu tranzacțiile. În ianuarie, reducerea era de 10 dolari. Calculul include costurile de transport, iar în porturile rusești barilii au fost expediați săptămâna trecută la 41,2–43,2 dolari, adică cu circa 27–29 dolari sub Brent, potrivit Argus Media.

La rândul lor, iranienii și-au majorat discountul la 11 dolari/baril, de la 8–9 dolari în decembrie, conform traderilor.

Pe acest fundal, livrările zilnice medii de petrol rusesc către porturile Chinei au urcat la 2,09 milioane barili în primele 18 zile ale lunii februarie, arată datele Bloomberg de urmărire a navelor. Volumul este cu aproximativ 20% mai mare decât în ianuarie și cu 50% peste nivelul din decembrie.

În schimb, exporturile iraniene au totalizat 1,2 milioane barili pe zi de la începutul anului, potrivit Kpler. Nivelul se menține relativ stabil de trei luni, dar este cu 12% sub perioada similară din 2025.

Principalii cumpărători ai petrolului rusesc și iranian sunt rafinăriile independente din China, cunoscute pentru disponibilitatea de a procesa țiței evitat de alte state. Capacitatea lor de absorbție este însă limitată: ele reprezintă doar circa un sfert din capacitatea totală de rafinare a Chinei și sunt supuse cotelor de import stabilite de guvern.

Marile companii petroliere de stat chineze au evitat tradițional petrolul iranian și, recent, au redus semnificativ și tranzacțiile cu Rusia. Analistul Energy Aspects, Jiangnan Sun, semnalează acumularea de „barili sancționați” atât în depozitele terestre, cât și în cele maritime ale Chinei.

Rafinăriile private chineze nu mai pot prelua volume suplimentare, deoarece capacitățile lor par epuizate. Ca urmare, tot mai mult petrol din Rusia și Iran este stocat pe mare, în petroliere folosite drept depozite plutitoare.

Volumul petrolului rusesc aflat în astfel de nave se menține din decembrie la aproximativ 140 milioane de barili — cu circa 60 milioane (65%) mai mult decât la sfârșitul lui august, când Statele Unite au dublat presiunile asupra Indiei pentru a reduce importurile din Rusia.

India continuă să-și diminueze achizițiile de țiței rusesc: din ianuarie, importurile ar putea scădea cu 40%, până la circa 600.000 barili pe zi, potrivit scenariului Rystad Energy.