A fost dat startul implementării proiectului de modernizare a sistemului automatizat de plăți interbancare

Proiectul de modernizare a sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI) al BNM face parte din Conceptul privind dezvoltarea domeniului de plăți din Republica Moldova, care a fost aprobat anul trecut. Scopul acestui proiect este dezvoltarea sistemului de plăți din Republica Moldova și realizarea unor infrastructuri moderne în domeniu care să corespundă necesităților consumatorilor individuali și corporativi.

Cu ocazia lansării proiectului, guvernatorul BNM, Octavian Armașu a declarat: „Sistemul de plăți din Republica Moldova trece la o nouă etapă de dezvoltare. Astfel, va fi înlesnită implementarea unor noi instrumente de plată, la fel, o gestionare mai bună a riscurilor operaționale și de lichiditate. Ne dorim ca plățile inovative să devină un lucru obișnuit în viața noastră de zi cu zi și modernizarea pe care ne-o propunem să aducă beneficii cu destinație multiplă: prestatorilor de servicii de plată, consumatorilor finali (persoane fizice), operatorilor economici și autorităților. Realizarea măsurilor respective este posibilă cu implicarea activă a prestatorilor de servicii de plată”.

Procesul de implementare a proiectului va dura 18 luni și se va desfășura în 4 etape:

analiză și design (2 luni) – elaborarea specificației de design a SAPI;
construcție (5 luni) – adaptarea și configurarea SAPI;
testarea, instruirea și lansarea în producție a SAPI (5 luni);
ajustarea sistemelor informaționale interne ale participanților la SAPI (6 luni).

În cadrul proiectului va fi pus în aplicare un nou mecanism de conexiune API (Application Programming Interface). Proiectul mai prevede și gestiunea mai segmentată a riscurilor aferente SAPI și o abordare mai flexibilă la implementarea unor servicii noi de plată pe piața retail.

Pentru ca mesajele de plată să fie aliniate la standardele internaționale va fi înlesnită automatizarea „cap-coadă”(STP) pentru întreg lanțul de transmitere a fondurilor de la plătitor spre beneficiar și va fi asigurată trasabilitatea intermediarilor mesajelor de plată. De asemenea, va fi implementat un mecanism mai avansat de gestiune a lichidităților de către participanți.

În urma realizării proiectului, circuitul fluxurilor economice va fi facilitat, iar sectorul plăților inovative va avea o capacitate mai bună de atragere a investițiilor și va crește viteza de circulație a banilor în economie.

#plati interbancare #Banca Națională #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie