A fost elaborată Strategia de comunicare și sensibilizare privind reducerea riscului de expunere la mercur

22 Iul. 2021, 16:46
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
22 Iul. 2021, 16:46 // Actual //  MD Bani

În cadrul proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” implementat de către Instituția Publică „Unitatea de implementare a proiectelor în domeniul mediului” și finanțat de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, a fost elaborată „Strategia de comunicare și sensibilizare privind reducerea riscului de expunere la mercur” pentru perioada 2021 – 2023. Pentru a crește nivelul de conștientizare a maselor cu privire la expunerea și reducerea deșeurilor de mercur vor fi organizate mai multe evenimente.

„Strategia de comunicare și sensibilizare privind reducerea riscului de expunere la mercur” este destinată instituțiilor naționale şi actorilor cheie din domeniul mediului, sănătății, educației, mediului asociativ și neguvernamental ce desfășoară activități conexe acestui subiect, mediului de afaceri, precum și publicului larg. Aceasta are drept scop reducerea expunerii la obiectele în special de măsurare ce conțin mercur/sau produs de mercur, utilizate în sectorul de sănătate și nu doar, în special printre femei şi copii.

Astfel, pentru a sensibiliza și spori nivelul de conștientizare a publicului țintă cu privire la importanța eliminării și reducerii deșeurilor de mercur, inclusiv a produselor și obiectelor ce conțin compuși de mercur, urmează a fi desfășurate activități precum: evenimente media, comunicate de presă, reportaje și articole, infrografice, producții video, materiale informative și altele activități.

Mesajele cheie ce urmează a fi promovate în spațiul informațional se referă la:

  • Deșeurile de mercur, inclusiv a produselor și obiectelor ce conțin compuși de mercur constituie pericole pentru sănătatea umană și pentru mediu;
  • Întreaga societate este responsabilă pentru eliminarea și reducerea deșeurilor de mercur, inclusiv a produselor și obiectelor ce conțin compuși de mercur;
  • Din 1 ianuarie 2021, este interzis importul de obiecte, bunuri sau produse ce conțin mercur sau adaos de mercur/compuși de mercur;
  • Produsele, dispozitivele și obiectele ce conțin compuși de mercur trebuie să fie substituite cu dispozitive alternative (termometre, sfigmomanometre);
  • Altele.

Instituția Publică „Unitatea de implementare a proiectelor în domeniul mediului”, creată prin Hotărârea Guvernului nr.1249/2018, asigură implementarea proiectului de asistență oferit Republicii Moldova în cadrul Acordului de cooperare dintre Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, semnat de partea moldovenească la 26 august 2020.

Acest proiect se încadrează în cadrul angajamentelor asumate de Republica Moldova ca parte la Convenția de la Minamata cu privire la mercur, ratificată prin Legea nr. 51/2017, cu impact asupra protecției sănătății omului și a mediului înconjurător de la emisiile și deversările mercurului și compușilor de mercur.

Realitatea Live

16 Mart. 2026, 17:35
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Grîu Tatiana
16 Mart. 2026, 17:35 // Uncategorized //  Grîu Tatiana

Republica Moldova ar putea deveni țara cu cea mai rapidă creștere a PIB-ului pe cap de locuitor în perioada 2026–2030, potrivit unor estimări publicate de Fondul Monetar Internațional (FMI) și analizate de platforma Visual Capitalist.

Conform prognozelor, PIB-ul pe cap de locuitor al Moldovei ar urma să crească cu aproximativ 53% până în anul 2030, cel mai mare ritm dintre toate statele analizate. Indicatorul măsoară valoarea bunurilor și serviciilor produse într-o economie raportată la numărul de locuitori și este considerat unul dintre principalele repere pentru nivelul de trai.

În clasamentul țărilor cu cea mai rapidă creștere economică pe cap de locuitor, Moldova este urmată de Guyana (44,8%), Turkmenistan (38,1%), Serbia (36,6%) și Armenia (33,9%). În top se mai regăsesc Albania, Insulele Marshall, Mauritius, Kazahstan și China.

Analiza arată că majoritatea statelor cu ritmuri accelerate de creștere sunt economii emergente, unde reformele economice, dezvoltarea unor noi industrii și creșterea investițiilor pot genera salturi rapide ale veniturilor pe cap de locuitor.

Totodată, mai multe economii din Europa de Est și de Sud-Est apar în clasamentul primelor 25 de țări, inclusiv Serbia, Albania, Bulgaria, Polonia, Georgia și Lituania. Potrivit experților, aceste state beneficiază de investiții în creștere, modernizare economică și integrare tot mai profundă în piața europeană.

Pe de altă parte, atunci când este analizată creșterea în termeni absoluți a veniturilor pe cap de locuitor, clasamentul este dominat de economii foarte dezvoltate. Liechtenstein ar urma să înregistreze cea mai mare majorare, cu aproximativ 39 400 de dolari în plus per persoană până în 2030, urmat de Islanda, Irlanda, Qatar și Elveția.

Unele state apar în ambele clasamente – atât la creșterea procentuală, cât și la cea absolută. Printre acestea se numără Islanda, Guyana și Lituania, economii care combină ritmuri rapide de dezvoltare cu majorări consistente ale veniturilor populației.

Datele utilizate în analiză provin din prognozele FMI, iar PIB-ul pe cap de locuitor este calculat în dolari.