A fost elaborată Strategia de comunicare și sensibilizare privind reducerea riscului de expunere la mercur

În cadrul proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” implementat de către Instituția Publică „Unitatea de implementare a proiectelor în domeniul mediului” și finanțat de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, a fost elaborată „Strategia de comunicare și sensibilizare privind reducerea riscului de expunere la mercur” pentru perioada 2021 – 2023. Pentru a crește nivelul de conștientizare a maselor cu privire la expunerea și reducerea deșeurilor de mercur vor fi organizate mai multe evenimente.

„Strategia de comunicare și sensibilizare privind reducerea riscului de expunere la mercur” este destinată instituțiilor naționale şi actorilor cheie din domeniul mediului, sănătății, educației, mediului asociativ și neguvernamental ce desfășoară activități conexe acestui subiect, mediului de afaceri, precum și publicului larg. Aceasta are drept scop reducerea expunerii la obiectele în special de măsurare ce conțin mercur/sau produs de mercur, utilizate în sectorul de sănătate și nu doar, în special printre femei şi copii.

Astfel, pentru a sensibiliza și spori nivelul de conștientizare a publicului țintă cu privire la importanța eliminării și reducerii deșeurilor de mercur, inclusiv a produselor și obiectelor ce conțin compuși de mercur, urmează a fi desfășurate activități precum: evenimente media, comunicate de presă, reportaje și articole, infrografice, producții video, materiale informative și altele activități.

Mesajele cheie ce urmează a fi promovate în spațiul informațional se referă la:

Deșeurile de mercur, inclusiv a produselor și obiectelor ce conțin compuși de mercur constituie pericole pentru sănătatea umană și pentru mediu;
Întreaga societate este responsabilă pentru eliminarea și reducerea deșeurilor de mercur, inclusiv a produselor și obiectelor ce conțin compuși de mercur;
Din 1 ianuarie 2021, este interzis importul de obiecte, bunuri sau produse ce conțin mercur sau adaos de mercur/compuși de mercur;
Produsele, dispozitivele și obiectele ce conțin compuși de mercur trebuie să fie substituite cu dispozitive alternative (termometre, sfigmomanometre);
Altele.

Instituția Publică „Unitatea de implementare a proiectelor în domeniul mediului”, creată prin Hotărârea Guvernului nr.1249/2018, asigură implementarea proiectului de asistență oferit Republicii Moldova în cadrul Acordului de cooperare dintre Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, semnat de partea moldovenească la 26 august 2020.

Acest proiect se încadrează în cadrul angajamentelor asumate de Republica Moldova ca parte la Convenția de la Minamata cu privire la mercur, ratificată prin Legea nr. 51/2017, cu impact asupra protecției sănătății omului și a mediului înconjurător de la emisiile și deversările mercurului și compușilor de mercur.

#mercur #expunere #strategie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de imigrație, intenționând să transforme șederea în Regat într-un „privilegiu” și nu un drept, a anunțat premierul Keir Starmer în cadrul unei conferințe de presă ce a precedat publicarea așa-numitei „carte albe” – documentul ce explică noua direcție politică a executivului, notează The Guardian.

„Toate domeniile sistemului de imigrație – muncă, familie și studii – vor fi reglementate mai strict pentru a avea un control mai ferm. Aplicarea legii va fi mai severă ca niciodată, iar numărul migranților va fi redus”, a declarat Starmer.

Premierul a criticat sistemul anterior, acuzându-l că a încurajat angajarea de lucrători slab plătiți din străinătate în locul investițiilor în forța de muncă autohtonă. Între iunie 2022 și iunie 2023, migrația netă în Regat a atins aproape 1 milion de persoane – de patru ori mai mult decât în 2019. Deși cifrele au scăzut ulterior la 728.000, impactul asupra sistemului de sănătate (NHS), educației și pieței imobiliare a fost considerabil. Starmer a catalogat actualul model drept „defect” și a promis reformarea acestuia.

Printre măsurile-cheie anunțate:

Creșterea duratei de rezidență necesare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă (ILR): de la 5 la 10 ani. Excepții vor exista doar pentru cei care aduc un „contribuție semnificativă” în economie și societate.
Obligativitatea cunoașterii limbii engleze pentru toți migranții, inclusiv pentru membrii adulți ai familiilor acestora, la un nivel conversațional de bază.

Prioritate pentru migranții cu înaltă calificare, în special pentru profesiile deficitare precum medici, ingineri sau specialiști IT.
Restricții asupra vizelor temporare și interzicerea recrutării de muncitori străini în sectorul îngrijirii sociale.
Condiționarea vizei Skilled Worker de studii superioare.

Reducerea perioadei de ședere post-studii de la 2 ani la 1,5 ani pentru studenții internaționali. Sancțiuni financiare pentru angajatorii și universitățile care încalcă regulile de imigrație.

Starmer a subliniat că guvernul nu va introduce cote de migrație, considerând că toate tentativele anterioare în acest sens au eșuat. Pachetul de reforme urmează să fie supus aprobării în Parlament, unde Partidul Laburist deține o majoritate confortabilă. Dacă va fi adoptat, noile măsuri ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026.