A fost lansat ghidul cu 50 de vinuri bune din Moldova - Fine Wine Guide 22/23

O nouă ediție a ghidului vinurilor bune din Moldova, Fine Wine Guide 22/23, a fost prezentată joi seara la librăria Cărturești, din incinta Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Publicația este realizată de Andrei Cibotaru, degustător de vinuri la concursurile internaționale de vin și autorul site-ului specializat finewine.md.

Fine Wine Guide 22/23 conține, tradițional, o selecție cu 50 de vinuri, de la producători mari și mici din Republica Moldova. Este o selecție non-ierarhică, cu vinuri albe, roze și roșii, seci sau dulci, neapărat vinuri bune.

În premieră, publicația conține și o selecție cu câteva vinuri din România, medaliate la concursul internațional Vinarium, din juriul căruia face parte și Andrei Cibotaru.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

La fel, Fine Wine Guide descrie 10 vinoteci din Chișinău, care promovează cultura consumului de vin în Moldova. De asemenea, sunt descrise cele 4 regiuni vitivinicole cu indicație geografică protejată.

Fine Wine Guide este la 5-a ediție, fiind tipărit cu suportul Oficiului Național al Viei și Vinului. Ghidul este scris în limbile română și engleză.

„Fine Wine Guide este un îndrumător în lumea bogată a Vinului Moldovei. Le recomandăm amatorilor să le deguste, să se informeze, ca mai apoi să descopere vinuri bune într-un număr mult mai mare”, a declarat Elizaveta Breahnă, director interimar al Oficiului Național al Viei și Vinului.

Publicația va fi disponibilă în rețeaua Cărturești, în vinotecile din Chișinău, la pensiunile turistice, etc, iar varianta electronică – pe site-ul vincuvin.shop. De asemenea, Fine Wine Guide va fi prezentat la Vernisajul Vinului.

#Fine Wine Guide 22/23 #vinuri bune #Andrei Ciubotaru #ghid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.