A intrat în vigoare măsura de interzicerea a exportului de fructe și legume, din unele regiuni ale țării, în Rusia

15 Aug. 2022, 04:30
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
15 Aug. 2022, 04:30 // Actual //  MD Bani

De astăzi, 15 august, importul de produse vegetale din mai multe regiuni ale Moldovei va fi interzis în Federația Rusă din cauza depistării încălcării normelor de carantină, potrivit declarației Iuliei Melano, consilierul șefului Serviciului Federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară.

„Rosselhoznadzor este obligat să introducă restricții temporare la importul de produse vegetale reglementate pe teritoriul Federației Ruse din regiunile Republicii Moldova începând cu 15 august 2022”, a spus Melano.

Este vorba de restricții aplicate produselor din Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Cantemir, Călărași, Cimișlia, Criuleni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Hîncești, Ialobeni, Nisporeni, Leova, Ocnița, Orhei Rezina, Rîșcani, Sîngerei, Soroca, Strășeni, Șoldănești, Ștefan-Vodă, Taraclia, Telenești, Ungheni, Chișinău, Bălți și UTA Găgăuzia.

Melano, a precizat că motivul interdicției este încălcarea repetată a normelor de carantină a produselor din Republica Moldova.

„Partea moldovenească a fost informată în mod repetat de acest lucru de către instituție. Cu toate acestea, nu a existat un răspuns adecvat. Măsurile luate de partea moldovenească pentru a respecta cerințele fitosanitare internaționale și ruse la furnizarea de produse reglementate către Federația Rusă sunt insuficiente.”, a precizat Melano.

Realitatea Live

15 Ian. 2026, 10:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Ian. 2026, 10:16 // Actual //  Grîu Tatiana

Cotațiile petrolului au scăzut joi cu peste 3%, după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că „execuțiile” din Iran „au luat sfârșit” și a lăsat să se înțeleagă că, pentru moment, o intervenție militară a Statelor Unite nu este iminentă. Reacția pieței a fost rapidă: în jurul orei 02:00 GMT, barilul de petrol WTI a coborât cu 3%, până la 60,16 dolari, iar petrolul Brent a pierdut 2,87%, ajungând la 64,61 dolari pe baril, scrie Le Figaro.

Scăderea vine după mai multe zile de creșteri puternice, alimentate de tensiunile din Iran, unde un val de proteste a fost reprimat violent, și de amenințările lansate de Washington la adresa Teheranului. Miercuri, prețurile petrolului atinseseră cel mai ridicat nivel de închidere din ultimele trei luni. Tendința s-a inversat însă brusc la începutul sesiunii asiatice, imediat după declarațiile liderului de la Casa Albă.

Donald Trump a declarat presei că a fost informat de „surse foarte importante de cealaltă parte” că violențele s-au oprit și că execuțiile planificate împotriva manifestanților „nu vor mai avea loc”. Întrebat dacă o intervenție militară americană este exclusă, președintele SUA a răspuns că situația va fi monitorizată și că „vom vedea ce urmează”.

Analiștii consideră că aceste afirmații au calmat temerile legate de un posibil șoc de aprovizionare pe piețele energetice. „Prețurile au scăzut după ce Trump a sugerat că Iranul se va abține de la o nouă represiune sângeroasă, reducând riscul unei escaladări care să afecteze livrările de petrol”, a explicat Kyle Rodda, analist la Capital.com. O opinie similară a fost exprimată și de Michael Wan, de la MUFG, care a subliniat că investitorii au reacționat la semnalele privind o posibilă renunțare, cel puțin temporară, la o acțiune militară americană.

Piața petrolului rămâne însă sensibilă la evoluțiile din regiune, în special din cauza importanței strategice a strâmtorii Ormuz. Aproape 20% din petrolul mondial tranzitează acest pasaj îngust, mărginit de Iran, Emiratele Arabe Unite și Oman, iar orice perturbare ar putea avea un impact major asupra prețurilor globale.

Un alt risc care planează asupra pieței este posibilitatea blocării exporturilor iraniene de țiței. În contextul represiunii protestelor, Donald Trump a anunțat anterior că orice stat care continuă relațiile comerciale cu Iranul ar putea fi sancționat de SUA cu tarife vamale de 25%. China este principalul partener comercial al Iranului, iar o eventuală aplicare a acestor măsuri ar putea reaprinde tensiunile și volatilitatea pe piața petrolului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!