Cum să răstorni un tiran ca Putin?

12 Aug. 2022, 15:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
12 Aug. 2022, 15:49 // Actual //  Lupu Eduard

Cum să răstorni un tiran ca Putin? Foreign Policy a cercetat şi analizat posibilele scenarii care ar putea duce la înlătuarea preşedintelui rus Vladimir Putin.

Toate statele membre NATO şi UE, dar şi statele asiatice partenere cu SUA, precum Japonia, au sancţionat Rusia, ori au încetat să mai colaboreze cu aceasta pe plan comercial.

Sunt totuşi câteva state ca Siria, Iran, Cuba, Coreea de Nord, Venezuela, China, India şi Brazilia care continuă să colaboreze cu Rusia. De notat este şi duplicitatea Turciei, care este membru NATO, dar încheie acorduri cu Rusia.

O marte parte din statele africane nu doresc să intre în acest nou război rece. Rusia susţine între timp că nu este deloc afectată de sancţiunile economice. Dar este doar o propagandă!

Războiul din Ucraina a dus economia Rusiei înapoi în 2018, potrivit Bloomberg Economics, a raportat Insider.

PIB-ul Rusiei a scăzut probabil cu 4,7% în al doilea trimestru al anului 2022 – prima contracţie dintr-un an, potrivit a 12 analişti chestionaţi de Bloomberg. Perioada aprilie-iunie a marcat primul trimestru complet de când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie. Banca centrală a Rusiei a estimat că economia Rusiei s-a redus cu 4,3% în al doilea trimestru al anului.

Economia Rusiei probabil „a revenit la dimensiunea din 2018 în al doilea trimestru”, potrivit economistului Bloomberg Economics Rusia, Alexander Isakov. Economia Rusiei valora 1,66 trilioane de dolari în 2018 şi 1,78 trilioane de dolari în 2021, potrivit Băncii Mondiale.

Regimul autoritar alege să ignore dificultăţile economice de pe urma războiului de uzură cu statele liberale occidentale care se opun agresiunii ruse

Dar un profesor şi un director de cercetare de la Foreign Policy au trimis echipe de 42 de persoane pentru a efectua cercetări în Rusia, şi au concluzionat că sancţiunile chiar dau roade.

Ei mai susţin că în ultimele decenii sunt 10 exemple de cazuri în care regimurile dictatoriale s-au prăbuşit ca urmare a presiunilor şi sancţiunilor economice: Muammar al-Gaddafi din Libia, Slobodan Miloşevic din Iugoslavia, Augusto Pinochet din Chile şi Nicolae Ceauşescu din România.

Pasul 1 – izolarea totală şi sancţiuni economice drastice

În ultimele  decenii, Coreea de Nord a fost drastic sancţionată de SUA pentru efectuarea de teste nucleare. Cuba a fost supusă blocadei navale în anii critici ai Războiului Rece. Ambele au întreţinut relaţii economice cu URSS şi cu China pentru ca regimurile dictatoriale să supravieţuiască.

Dar la cine ar putea apela Rusia?

Nu la China pentru că Xi Jinping încearcă să fie neutru în privinţa Ucrainei şi întreţine relaţii comerciale cu SUA. Economia chineză şi regimul de la Beijing depind în mare de consumatorii din Occident cărora le distribuie produsele chinezeşti.

Exporturile chineze către Rusia chiar au scăzut, Serghei Lavrov a făcut cale întoarsă la prima sa călătorie către China după declanşarea invaziei ruse.

Deşi Rusia şi China îşi făgăduiesc prietenia,  ambele sunt pe cont propriu în privinţa intereselor economice.

Pasul 2 – sancţiuni guvernamentale, acţiuni private

Un rol major l-ar putea avea companiile private, aşa cum s-a întâmplat în Africa de Sud în anii 1990. Apartheidul a fost răsturnat de la putere şi Nelson Mandela a devenit primul preşedinte de culoare votat de populaţei după ce 100 de companii multinaţionale s-au opus rasismului şi au impus un cod de conduită privind comerţul.

Coca-Cola, Ford şi IBM au ameninţat că se vor retrage din Africa de Sud, şi regimul a avut pierderi de 2 miliarde de pe urma declinului comercial.

Chile din timpul dictaturii lui Pinochet a avut de suferit de pe urma devalorizării monedei, şomajului, scăderii preţutilor acţiunilor, inflaţiei, crizei datoriilor, după ce sectorul privat a decis să-şi retragă capitalul din Chile.

Argentina a suferit de pe urma datoriilor externe şi Junta s-a prăbuşit, la fel şi în România lui Ceauşescu care a fost izolată pe plan internaţional.

Armand Hammer ar fi un alt exemplu. Acesta a fost la conducerea companiei Occidental Petroleum şi a ocolit embargourile americane asupra URSS, şi chiar l-a protejat pe dictatorul libian Muammar al-Gaddafi. Hammer beneficia de petrolul Libiei şi îi asigura protecţie dictatorului.

Dar Hammer şi-a pierdut puterea la bătrâneţe, şi astfel, Occidental Petroleum a suspendat operaţiunile în Libia, iar regimul lui Gaddafi s-a prăbuşit în 2011.

Pasul 3 – sancţiuni guvernamentale între sectoare economice şi state

O altă metodă ar fi boicotul produselor, în maniera mişcării lui Mahatma Gandhi care a încurajat milioane de indieni să nu mai cumpere şi să consume produse britanice, de la oţel la ceai.

Asta ar putea duce la presiune economică la maximum dacă guvernele colaborează cu sectoarele private, dar depinde şi de consumatori.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

13 Apr. 2024, 14:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
13 Apr. 2024, 14:33 // Actual //  Lupu Eduard

În Republica Moldova se câștigă cel ma mic salariul din Europa, echivalentul a 4 euro/oră (12 354 de lei salaiul mediu pentru anul 2023), dacă ar fi inclusă în clasament. Visual Capitalist a realizat o hartă “termică” care reprezintă salariul mediu orar (în euro), în Europa. Cu cât nuanța este mai albastră, cu atât salariul orar este mai mare. Aceasta este realizată pe baza datelor Eurostat privind costul forței de muncă, ce includ salarii și sporuri/ indemnizații.

Luxemburg, capitala serviciilor financiare din Europa, are cel mai mare salariu mediu (47,2 euro/oră) de pe continent. Țara are, de asemenea, cel mai mare PIB pe cap de locuitor din lume. Danemarca și Norvegia din Scandinavia au, de asemenea, salarii bune (42 euro/oră), deși Suedia (26 euro/oră) se situează mai degrabă la mijlocul clasamentului.

“Tendințele generale indică faptul că Europa de Nord și de Vest au salarii medii mai mari decât Europa de Sud și de Est, ceea ce reflectă diferențele dintre economii, bogăție și costul vieții”, notează Visual Capitalist.

Bulgaria înregistrează cel mai mic salariu mediu din acest set de date, de 8 euro/oră. Cu 10,4 euro pe oră,România se situează în acest clasament pe penultimul loc, aproape de media din Letonia, care are un salariu mediu pe oră de 10,7 euro. Ceva mai bine plătiți sunt ungurii (11 euro/ oră) și polonezii (11,9 euro/oră). Acest indicator a crescut ușor și în România, de la 8 euro/ oră în 2021 și 9 euro în 2022, după cum arată datele Eurostat.

Eurostat: Decalaje semnificative între statele UE

Costurile medii orare maschează decalaje semnificative între statele membre ale Uniunii Europene, notează Eurostat, în cele mai recente date, publicate luna trecută. Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori. Cele mai scăzute costuri orare cu forţa de muncă au fost înregistrate anul trecut în Bulgaria (9,3 euro), România (11 euro) şi Ungaria (12,8 euro), iar cele mai ridicate în Luxemburg (53,9 euro), Danemarca (48,1 euro) şi Belgia (47,1 euro), potrivit datelor publicate de Eurostat.

Costurile medii orare cu forţa de muncă în întreaga economie erau estimate anul trecut la 31,8 euro în UE şi la 35,6 euro în zona euro, comparativ cu 30,2 euro în UE şi 34 euro în zona euro, în 2022.

Sectoarele din Moldova au avut cele mai mari salarii în trimestrul patru al anului 2023?

informații și comunicații– 31,4 mii lei;

activități financiare și de asigurări – 25,7 mii lei;

producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 19,6 mii lei;

alte servicii – 16,8 mii lei;

sectorul administrație publică, apărare și asigurări sociale – 15,6 mii lei.

Unde sunt cele mai mici salarii?

activități de cazare și alimentație publică – 8,2 mii lei;

agricultură, silvicultură și pescuit – 8,8 mii lei;

activități de servicii administrative și activități de servicii suport – 9,7 mii lei;

artă, recreere și agrement – 10 mii lei;

operațiuni cu bunuri imobile – 10,4 mii lei.

Pe parcursul anului, numărul mediu al salariaților a crescut cu 0,6%.

Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în:

activități de cazare și alimentație publică – cu 26%;

comerț cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor – cu 5,5%;

informații și comunicații – cu 4,8%.

Cele mai semnificative descreșteri s-au înregistrat în activitățile:

industria extractivă – cu 8,7%;

tranzacții imobiliare – cu 7,3%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău