VIDEO A.S.I.C.S., Top Shop și ambasada Georgiei îndeamnă: Donează o jucărie, dăruiește un zâmbet

Pe 1 iunie, copiii din zeci de familii numeroase și din câteva orfelinate vor primi jucării, în cadrul campaniei caritabile „Donează o jucărie, dăruiește un zâmbet”. Acțiunea a fost lansată la începutul lunii mai de către compania Top Shop Moldova, cu suportul Ambasadei Georgiei în Republica Moldova și a Asociației pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și Sportului (A.S.I.C.S.).

„Pe 1 iunie, am decis să organizăm o acțiune caritabilă minunată – „Donează o jucărie, dăruiește un zâmbet”. Jucăriile sunt adunate în toată Republica Moldova, iar de Ziua Copilului le vom transmite familiilor cu mulți copii. E necesar să ținem minte că există familii, care au nevoie de susținere și noi trebuie să le fim alături”, a declarat Levan Diasamidze, ambasadorul Georgiei în Republica Moldova.

Erou de poveste pentru micuți poate deveni oricine. Echipa Asociației A.S.I.C.S. la fel a decis să doneze jucării, transformându-le în zâmbete de copii fericiți.

„Angajații noștri s-au implicat activ în această campanie și au adus diferite jucării de dezvoltare, de pluș, muzicale etc. Totodată, Asociația A.S.I.C.S. și-a asumat partea care ține de livrarea jucăriilor pentru familiile cu mulți copii, pe care le-am identificat. Preliminar, este vorba de 20 familii din toată țara, în care sunt 5-13 copii. Vom ajunge și în câteva orfelinate”, a menționat Alexandru Gîscă, președintele Consiliului Asociației A.S.I.C.S.

În magazinele Top Shop Moldova au fost instalate 14 boxe pentru colectarea jucăriilor, iar în cinematografele Cineplex – două.

„Doritorii pot merge la orice magazin Top Shop sau cinematograf Cineplex pentru a lăsa jucăriile în cutii speciale. Mulțumim partenerilor noștri, Asociației A.S.I.C.S. și Ambasadei Georgiei pentru contribuție în realizarea acestei inițiative”, a remarcat Ela Lisnic, HR manager, Top Shop Moldova.

Organizatorii au mai remarcat că acțiunea se bucură de implicarea a sute de oameni, iar din acest motiv campania „Donează o jucărie, dăruiește un zâmbet” va fi prelungită până la sfârșitul verii. Deși campania este prilejuită Zilei Internaționale a Copiilor, organizatorii au decis să o extindă pe toată durata verii.

#A.S.I.C.S.#familii cu multi copii #ziua copiilor #jucarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atunci când consumatorii comandă sushi sau rulouri cu somon într-un restaurant japonez, rareori își imaginează că acest ingredient „tradițional” este, de fapt, rezultatul uneia dintre cele mai eficiente campanii de marketing alimentar din istorie, inițiată de Norvegia în anii ’80.

În a doua jumătate a anilor 1970 și începutul anilor 1980, Norvegia a extins rapid creșterea industrială a somonului atlantic în fermele din apele reci ale Mării Norvegiei. Pe fondul saturării piețelor interne și europene, autoritățile și industria au început să caute o piață externă mare, solvabilă și cu o cultură dezvoltată a consumului de pește. Japonia s-a dovedit a fi ținta ideală.

Paradoxal însă, la acel moment, somonul era considerat în Japonia impropriu pentru consum crud, fiind asociat cu paraziți. Bucătăria japoneză tradițională folosea pentru sushi și sashimi pești precum tonul, yellowtail sau dorada, în timp ce somonul era doar gătit sau sărat. Diferența esențială consta în faptul că somonul de crescătorie norvegian nu conținea paraziți, precum Anisakis simplex, frecvent întâlniți la somonul sălbatic din Pacific.

În același timp, Japonia se confrunta cu un deficit de ton, ceea ce ducea la creșterea prețurilor, în special pentru carnea grasă ōtoro, extrem de apreciată. Somonul norvegian, sigur pentru consum crud și atractiv vizual, a devenit astfel o alternativă strategică.

Pe acest fundal a fost lansat Project Japan, o inițiativă comună a Norges sjømatråd (Consiliul Norvegian pentru Exportul de Pește) și a Ministerului Pescuitului din Norvegia. În 1985, o delegație oficială condusă de ministrul pescuitului, Thor Listau, a ajuns în Japonia pentru a promova somonul norvegian.

Strategia nu a vizat consumatorul final, ci bucătarii din restaurantele japoneze. Au fost organizate degustări închise, demonstrații culinare, recepții la ambasada Norvegiei din Tokyo și prezentări privind siguranța alimentară a somonului de crescătorie. Mesajul-cheie nu a fost schimbarea tradiției, ci soluționarea problemei deficitului de ton.

Rezultatele au apărut treptat. Primele livrări se ridicau la doar 2–3 tone pe an, însă după aproape un deceniu de efort susținut, importurile au explodat. La începutul anilor 2000, Japonia importa peste 45.000 de tone de somon norvegian anual, iar în prezent aproximativ 84% din somonul proaspăt consumat în Japonia provine din Norvegia.

Cel mai important efect a fost însă global: odată cu răspândirea bucătăriei japoneze în lume, somonul crud a devenit parte a „canonului” sushi-ului. Restaurantele din SUA, Europa sau Rusia au replicat modelul japonez, folosind în majoritate somon norvegian. Astăzi, sushi cu somon este perceput drept „clasic japonez”, deși produsul are origine europeană.

Project Japan este studiat în prezent ca un exemplu de succes de diplomație gastronomică și inginerie culturală, realizat fără conflict cu tradiția și bazat pe răbdare și planificare pe termen lung — trăsături definitorii ale modelului norvegian de politică economică și export.