Acționarii Moldindconbank au ales o nouă componență a Consiliului Băncii

Acționarii Moldindconbank au ales o nouă componență a Consiliului Băncii, pe un termen de 3 ani, în cadrul Adunării generale ordinare anuale, care a avut loc pe 16 iunie 2023 la sediul Băncii. La Adunarea generală au participat acționarii Băncii care dețin 94,96% din totalul acțiunilor cu drept de vot aflate în circulație.

Toate hotărârile aferente chestiunilor incluse în ordinea de zi a Adunării generale au fost adoptate cu numărul necesar de voturi prevăzut de legislație.

În funcția de membru al Consiliului a fost reales Dr. Herbert Stepic, unul dintre cei mai valoroși specialiști de pe piața bancară internațională, care a jucat un rol decisiv la dezvoltarea acesteia în Europa Centrală și de Est. Ceilalți membri aleși ai Consiliului sunt: Nikolay Nikolov, Gael du Breil de Pontbriand, Thomas Higgins, Ana Spînu, Vasile Iuga (membru nou) și Alexandre Hristov (membru nou).

Vasile Iuga – specialist internațional în audit, absolvent al Harvard Business School Management și al Association of Chartered Accountants (ACCA), Marea Britanie, care deține funcția de membru al Comitetul de Audit în cadrul Băncii Europene pentru Investiții, precum și funcții de management în alte companii internaționale. De menționat că Vasile Iuga a deținut timp de peste 10 ani funcții de conducere în cadrul companiei de audit PricewaterhouseCoopers (PwC).

Alexandre Hristov – specialist în drept cu o experiență vastă în management, actualmente deține funcția de director executiv și membru al Consiliului de administrație al „Doverie-invest” EAD (Bulgaria).

Acționarii au aprobat și hotărârea cu privire la cuantumul remunerației membrilor Consiliului Băncii.

De asemenea, Adunarea generală a luat act de darea de seamă financiară anuală a Băncii pentru anul 2022 și a aprobat darea de seamă anuală a Consiliului Băncii pentru anul 2022.

Anul trecut, Moldindconbank a atins noi performanțe remarcabile: total active – 25,8 miliarde MDL (+5,8%), portofoliul de credite – 12,6 miliarde MDL (+9,6%), portofoliul de depozite – 19,3 miliarde MDL (+1,7%), ceea ce denotă încrederea din partea populaţiei şi businessului. Banca deține cel mai mare portofoliu de credite ipotecare în sistemul bancar în sumă de 3,5 miliarde MDL, cota de piaţă fiind de 28,1%; cel mai mare portofoliu de carduri de plată în număr de peste 1 milion, cu o cotă de piață de 37,1%. Totodată, Moldindconbank și-a menținut poziția de lider pe piața serviciilor de remiteri de bani de către persoanele fizice, volumul ajungând până la 582 milioane USD. Cota de piaţă a băncii la 31.12.2022 constituie 34,1%.

În ceea ce privește plata dividendelor, Adunarea generală a aprobat plata dividendelor în sumă de 72,45 MDL pentru o acțiune aflată în circulație, în suma totală de 358.240.399,65 MDL, din contul profitului net pentru anul 2021, iar profitul net al Moldindconbank pentru anul 2022 în sumă de 900.711.554 MDL se va considera profit nedistribuit până la adoptarea de către Adunarea generală a unei alte hotărâri în acest sens.

Totodată, în cadrul Adunării generale s-a confirmat entitatea de audit pentru efectuarea auditului obligatoriu ordinar al situațiilor financiare ale Băncii în anul 2023 și a unor servicii conexe, și s-a stabilit cuantumul retribuției pentru serviciile prestate.

Moldindconbank – mereu alături!

#consiliu #acționari #Moldindconbank #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O scrisoare oficială către Fondul Monetar Internațional urmează să fie transmisă în zilele următoare, prin care Guvernul își va exprima deschiderea pentru un nou format de cooperare, după expirarea memorandumului precedent în octombrie 2025. Anunțul a fost făcut de către ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni de la TV8.

„În zilele următoare vom trimite o scrisoare despre deschiderea noastră și dorința de a avea un anumit tip de memorandum, nu neapărat cu datorie. Nu trebuie de uitat că acolo sunt experți de clasă mondială”, a spus Gavriliță.

Potrivit oficialului, cooperarea cu FMI poate avea loc în mai multe formate, inclusiv printr-un program clasic, printr-un mecanism de tip stand-by sau prin Instrumentul de coordonare a politicilor, care nu presupune finanțare, dar transmite un semnal de credibilitate către partenerii internaționali.

Gavriliță a menționat că existența unui asemenea instrument facilitează dialogul cu Banca Mondială, Uniunea Europeană și alți donatori și sprijină implementarea proiectelor din planul de creștere economică susținut de UE.

„Vom începe negocieri cu ei, vom vedea, inclusiv, evoluția noastră internă. Oricum va trebui să majorăm anumite venituri și să le ajustăm undeva. Deficitul trebuie acoperit nu prin datorii, ci, pe termen mediu, prin creșterea veniturilor, care trebuie să vină din creșterea economică”, a declarat ministrul.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.