Acționarii Moldindconbank au ales o nouă componență a Consiliului Băncii

Acționarii Moldindconbank au ales o nouă componență a Consiliului Băncii, pe un termen de 3 ani, în cadrul Adunării generale ordinare anuale, care a avut loc pe 16 iunie 2023 la sediul Băncii. La Adunarea generală au participat acționarii Băncii care dețin 94,96% din totalul acțiunilor cu drept de vot aflate în circulație.

Toate hotărârile aferente chestiunilor incluse în ordinea de zi a Adunării generale au fost adoptate cu numărul necesar de voturi prevăzut de legislație.

În funcția de membru al Consiliului a fost reales Dr. Herbert Stepic, unul dintre cei mai valoroși specialiști de pe piața bancară internațională, care a jucat un rol decisiv la dezvoltarea acesteia în Europa Centrală și de Est. Ceilalți membri aleși ai Consiliului sunt: Nikolay Nikolov, Gael du Breil de Pontbriand, Thomas Higgins, Ana Spînu, Vasile Iuga (membru nou) și Alexandre Hristov (membru nou).

Vasile Iuga – specialist internațional în audit, absolvent al Harvard Business School Management și al Association of Chartered Accountants (ACCA), Marea Britanie, care deține funcția de membru al Comitetul de Audit în cadrul Băncii Europene pentru Investiții, precum și funcții de management în alte companii internaționale. De menționat că Vasile Iuga a deținut timp de peste 10 ani funcții de conducere în cadrul companiei de audit PricewaterhouseCoopers (PwC).

Alexandre Hristov – specialist în drept cu o experiență vastă în management, actualmente deține funcția de director executiv și membru al Consiliului de administrație al „Doverie-invest” EAD (Bulgaria).

Acționarii au aprobat și hotărârea cu privire la cuantumul remunerației membrilor Consiliului Băncii.

De asemenea, Adunarea generală a luat act de darea de seamă financiară anuală a Băncii pentru anul 2022 și a aprobat darea de seamă anuală a Consiliului Băncii pentru anul 2022.

Anul trecut, Moldindconbank a atins noi performanțe remarcabile: total active – 25,8 miliarde MDL (+5,8%), portofoliul de credite – 12,6 miliarde MDL (+9,6%), portofoliul de depozite – 19,3 miliarde MDL (+1,7%), ceea ce denotă încrederea din partea populaţiei şi businessului. Banca deține cel mai mare portofoliu de credite ipotecare în sistemul bancar în sumă de 3,5 miliarde MDL, cota de piaţă fiind de 28,1%; cel mai mare portofoliu de carduri de plată în număr de peste 1 milion, cu o cotă de piață de 37,1%. Totodată, Moldindconbank și-a menținut poziția de lider pe piața serviciilor de remiteri de bani de către persoanele fizice, volumul ajungând până la 582 milioane USD. Cota de piaţă a băncii la 31.12.2022 constituie 34,1%.

În ceea ce privește plata dividendelor, Adunarea generală a aprobat plata dividendelor în sumă de 72,45 MDL pentru o acțiune aflată în circulație, în suma totală de 358.240.399,65 MDL, din contul profitului net pentru anul 2021, iar profitul net al Moldindconbank pentru anul 2022 în sumă de 900.711.554 MDL se va considera profit nedistribuit până la adoptarea de către Adunarea generală a unei alte hotărâri în acest sens.

Totodată, în cadrul Adunării generale s-a confirmat entitatea de audit pentru efectuarea auditului obligatoriu ordinar al situațiilor financiare ale Băncii în anul 2023 și a unor servicii conexe, și s-a stabilit cuantumul retribuției pentru serviciile prestate.

Moldindconbank – mereu alături!

#consiliu #acționari #Moldindconbank #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.