Acționarii Moldindconbank au ales o nouă componență a Consiliului Băncii

Acționarii Moldindconbank au ales o nouă componență a Consiliului Băncii, pe un termen de 3 ani, în cadrul Adunării generale ordinare anuale, care a avut loc pe 16 iunie 2023 la sediul Băncii. La Adunarea generală au participat acționarii Băncii care dețin 94,96% din totalul acțiunilor cu drept de vot aflate în circulație.

Toate hotărârile aferente chestiunilor incluse în ordinea de zi a Adunării generale au fost adoptate cu numărul necesar de voturi prevăzut de legislație.

În funcția de membru al Consiliului a fost reales Dr. Herbert Stepic, unul dintre cei mai valoroși specialiști de pe piața bancară internațională, care a jucat un rol decisiv la dezvoltarea acesteia în Europa Centrală și de Est. Ceilalți membri aleși ai Consiliului sunt: Nikolay Nikolov, Gael du Breil de Pontbriand, Thomas Higgins, Ana Spînu, Vasile Iuga (membru nou) și Alexandre Hristov (membru nou).

Vasile Iuga – specialist internațional în audit, absolvent al Harvard Business School Management și al Association of Chartered Accountants (ACCA), Marea Britanie, care deține funcția de membru al Comitetul de Audit în cadrul Băncii Europene pentru Investiții, precum și funcții de management în alte companii internaționale. De menționat că Vasile Iuga a deținut timp de peste 10 ani funcții de conducere în cadrul companiei de audit PricewaterhouseCoopers (PwC).

Alexandre Hristov – specialist în drept cu o experiență vastă în management, actualmente deține funcția de director executiv și membru al Consiliului de administrație al „Doverie-invest” EAD (Bulgaria).

Acționarii au aprobat și hotărârea cu privire la cuantumul remunerației membrilor Consiliului Băncii.

De asemenea, Adunarea generală a luat act de darea de seamă financiară anuală a Băncii pentru anul 2022 și a aprobat darea de seamă anuală a Consiliului Băncii pentru anul 2022.

Anul trecut, Moldindconbank a atins noi performanțe remarcabile: total active – 25,8 miliarde MDL (+5,8%), portofoliul de credite – 12,6 miliarde MDL (+9,6%), portofoliul de depozite – 19,3 miliarde MDL (+1,7%), ceea ce denotă încrederea din partea populaţiei şi businessului. Banca deține cel mai mare portofoliu de credite ipotecare în sistemul bancar în sumă de 3,5 miliarde MDL, cota de piaţă fiind de 28,1%; cel mai mare portofoliu de carduri de plată în număr de peste 1 milion, cu o cotă de piață de 37,1%. Totodată, Moldindconbank și-a menținut poziția de lider pe piața serviciilor de remiteri de bani de către persoanele fizice, volumul ajungând până la 582 milioane USD. Cota de piaţă a băncii la 31.12.2022 constituie 34,1%.

În ceea ce privește plata dividendelor, Adunarea generală a aprobat plata dividendelor în sumă de 72,45 MDL pentru o acțiune aflată în circulație, în suma totală de 358.240.399,65 MDL, din contul profitului net pentru anul 2021, iar profitul net al Moldindconbank pentru anul 2022 în sumă de 900.711.554 MDL se va considera profit nedistribuit până la adoptarea de către Adunarea generală a unei alte hotărâri în acest sens.

Totodată, în cadrul Adunării generale s-a confirmat entitatea de audit pentru efectuarea auditului obligatoriu ordinar al situațiilor financiare ale Băncii în anul 2023 și a unor servicii conexe, și s-a stabilit cuantumul retribuției pentru serviciile prestate.

Moldindconbank – mereu alături!

#consiliu #acționari #Moldindconbank #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.