Acţiunile Apple au atins un nivel record. Câţi bani aţi fi câştigat dacă cumpăraţi acţiunile la începutul accestui an

Acţiunile Apple au atins un nivel record vineri, în urma unui raport potrivit căruia compania îşi accelerează eforturile de a lansa un vehicul autonom. La începutul după-amiezii de vineri, acţiunile Apple au crescut cu peste 1%, la peste 160 de dolari, conform CNBC citat de Ziarul Financiar.

Compania şi-a impus 2025 ca termen limită pentru vehicul.

Intrarea Apple pe piaţa vehiculelor electrice ar putea pune compania în competiţie cu Tesla, precum şi cu jucători emergenţi cum sunt Rivian şi Lucid Motors şi cu producătorii auto tradiţionali care se îndepărtează de combustibilii fosili. Acţiunile companiilor de vehicule electrice au crescut în ultimele luni, deoarece tot mai mulţi consumatori şi investitori pariază pe ceea ce speră că va fi următoarea Tesla.

Rivian a devenit publică săptămâna trecută, în cadrul uneia dintre cele mai mari oferte publice iniţiale ale anului, şi a depăşit rapid capitalizarea de piaţă a producătorilor auto Ford şi General Motors. Acţiunile Rivian şi Lucid, care a devenit publică prin intermediul unei companii de achiziţii cu scop special în iulie, au fost volatile toată săptămâna.

Acţiunile Apple au crescut cu 21% în acest an, ridicând valoarea de piaţă a companiei peste 2.600 de miliarde de dolari.

#pret #actiuni #Apple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.