Acţiunile Nvidia scad cu 6% pe Wall Street

Acţiunile producătorului american de cipuri Nvidia se depreciază cu aproape 6% la ora redactării acestei ştiri, la 119 dolari pe unitate faţă de 126,6 dolari la închiderea de vineri, în contextul în care investitorii continuă să marcheze profituri. Astfel, capitalizarea companiei scade cu aproape 400 de miliarde de dolari, la circa 2.900 de miliarde, arată datele agregate de ZF.

După ce săptămâna trecută a devenit pentru scurt timp cea mai valoroasă companie din lume, Nvidia a revenit acum în urma Microsoft şi Apple ca valoare de piaţă. Acţiunile Nvidia au crescut cu 156% până acum în acest an până la închiderea de vineri. Spre comparaţie, indicele S&P500 a urcat cu 15%, iar Nasdaq cu 18%.

Ascensiunea Nvidia a generat îngrijorări cu privire la faptul că evaluarea sa ar putea fi ridicată, în pofida creşterii puternice a veniturilor şi a profitului pe fondul cererii de cipuri pentru antrenarea tehnologiei de inteligenţă artificială.

„Dar dacă va continua să piardă teren, atunci există pericolul de contagiune, vânzările extinzându-se la alte nume mari din domeniul tehnologiei”, a scris David Morrison, analist principal de piaţă la Trade Nation, într-un comentariu trimis prin e-mail, notează MarketWatch.

Cu toate acestea, analiştii de pe Wall Street susţin în continuare creşterea acţiunilor.

„Nvidia controlează ecosistemul atât pe frontul hardware, cât şi pe cel software, iar cadenţa actuală a noilor generaţii ar trebui să facă ca acest avans să crească şi mai mult”, a scris analistul Blayne Curtis de la Jefferies.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nvidia #companie #actiuni #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.