Activitatea funcționarilor fiscali, apreciată de către contribuabili. Au participat 3775 de respondenți

În perioada 21 iunie-23 iulie 2021, Serviciul Fiscal de Stat (SFS), a lansat în regim de pilotare, Sistemul Informațional Automatizat „Evaluarea gradului de satisfacție a contribuabililor”, soluție informațională destinată pentru a determina nivelul de satisfacție al contribuabililor în raport cu serviciile prestate de către autoritatea fiscală națională. Astfel, 3775 de respondenți au fost invitați să aprecieze activitatea funcționarilor fiscali prin completarea unor chestionare.

Potrivit SFS, contribuabilii au completat 4 chestionare cu genericul: „Înregistrarea contractelor de locațiune“, „Prezentarea Declarației cu privire la venit, „Opinia contribuabililor aferent vizitei la SFS” și „Solicitarea formularelor tipizate”.

Rezultatele chestionarelor arată că contribuabilii au lăsat comentarii pozitive: „sunt foarte mulțumit”, „mi-a plăcut totul”, „totul a fost adus clar la cunoștință”, „inspectorii din cadrul DDF sunt foarte amabili și receptivi cu cetățenii, acordă sprijin și consultații la nivel”, „totul se execută rapid”.

De asemenea, 84,25% au apreciat la un nivel foarte înalt calitatea și acuratețea informațiilor furnizate de către SFS, 14,57 % au fost „mulțumiți” de asistența acordată, 0,26 % au rămas „nici/nici” sau „nemulțumiți” de calitatea și acuratețea informațiilor furnizate de către funcționarii fiscali, iar 0,92 % au fost „foarte nemulțumiți” de informațiile furnizate de SFS.

Referitor la timpul petrecut la SFS, 84,56% dintre respondenți s-au declarat foarte mulțumiți, iar 92,99% și-au atins obiectivul în urma vizitei la Serviciul Fiscal de Stat.

În urma sondajului, SFS remarcă și un decalaj mare între persoanele care utilizează serviciile electronice și cele prestate în cadrul Direcțiilor deservire fiscală.

Potrivit informațiilor, principalele impedimente pentru accesarea serviciilor electronice pe care le-au invocat respondenții sunt:

lipsa semnăturii electronice;
lipsa unui calculator funcțional sau a conexiunii Internet;
încrederea că e mai sigură prezentarea documentelor pe hârtie.

Prin urmare, promovarea serviciilor fiscale electronice va deveni un vector aparte în comunicarea SFS cu contribuabilii.

Instituția menționează că obiectivele de bază ale noului Sistem Informațional Automatizat „Evaluarea gradului de satisfacție a contribuabililor”sunt:

determinarea opiniilor contribuabililor pentru a oferi posibilitatea de a analiza și modifica procedurile/metodologiile;
optimizarea și/sau ajustarea proceselor Serviciului Fiscal de Stat în baza feedback-ului contribuabililor;
determinarea nivelului de satisfacție al contribuabililor.

Implementarea SIA „Evaluarea gradului de satisfacție a contribuabililor” a fost realizată cu suportul Băncii Mondiale, în cadrul Proiectului de Modernizare a administraţiei fiscale (TAMP).

#Sistemul Informațional Automatizat #contribuabili #functionar fiscal #evaluare #SFS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.