Adevărul amar care vizează și Republica Moldova. Prețurile la energie rămân mari pe termen lung

Consumatorii din Germania trebuie să se pregătească pentru preţuri mari la energie pe termen lung, a prevenit luni ministrul economiei, Robert Habeck, după o întâlnire la Berlin cu asociaţii ale întreprinderilor mici şi mijlocii, transmite dpa.

‘Vom continua să luăm în calcul preţuri mai mari’, a spus Habeck, precizând că statul nu poate absorbi toate creşterile de preţuri la energie, nici pentru companii, nici pentru consumatorii casnici.

‘Acesta este adevărul amar şi dur’, a subliniat Habeck.

El a arătat că guvernul federal a creat diferite programe de ajutor pentru a asigura lichidităţi şi a menţine furnizorii de energie pe piaţă.

‘Însă acestea nu pot – nu pot cruţa pe nimeni de acest mesaj dur – împiedica preţurile să crească’, a adăugat ministrul economiei.
El a spus că majoritatea companiilor au contracte pe termen lung cu preţuri fixe, ceea ce înseamnă că numeroase firme vor resimţi consecinţele de-abia în 2023.

Un pachet de asistenţă din partea guvernului germane cuprinde un program de credite prin banca de dezvoltare KfW a statului, precum şi subvenţii la costurile cu energia pentru companii.

Habeck a subliniat însă că subvenţiile directe sunt legate de condiţii foarte stricte.
Ministerul său estimează că în jur de 4.000 de companii ar putea fi eligibile pentru aceste granturi, adică doar o mică parte din totalul companiilor din ţară.
Habeck a mai atras atenţia că economia se află în prezent sub o presiune enormă. Pe lângă turbulenţele de pe pieţele energetice, există şi un deficit flagrant de lucrători calificaţi. De asemenea, lanţurile de aprovizionare au devenit fragile din cauza războiului din Ucraina şi a pandemiei de COVID-19.

#prețuri mari #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.