Adio credite ieftine! Creștere record la ratele moldovenilor. E cea mai mare valoare din ultima vreme

În luna ianuarie 2022, creditele noi acordate au constituit 2,8 miliarde de lei, în creștere cu 33,5 la sută față de luna ianuarie 2021. 77 la sută sunt împrumuturi în monedă națională și 23 la sută sunt credite în valută, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Cele mai solicitate împrumuturi, aproape 50 la sută, au fost cele de consum acordate pe o perioadă scurtă de timp de la 2 la 5 ani.

Creditele în moneda națională au fost reprezentate, preponderent, de creditele acordate societăților comerciale nefinanciare (54,9 la sută) și de creditele acordate persoanelor fizice (40,9 la sută). În cadrul creditelor acordate societăților comerciale nefinanciare prevalează creditele acordate comerțului (45,5 la sută).

În ceea ce privește rata medie a dobânzi, aceasta constituit 9,09 la sută, la cele în valută – 4,21 la sută, iar la cele atașate la cursul valutei – 4,48 la sută.

La creditele în moneda națională dobânda s-a majorat cu 0,25 puncte procentuale (p.p.). Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 8,45 la sută, persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 12,31 la sută, iar persoanelor fizice – cu o rată de 9,78 la sută.

La împrumuturile în valută, dobânda s-a majorat cu 0,28 p.p. Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 4,21 la sută, persoanelor fizice care practică activitate cu o rată de 4,39 la sută, iar persoanelor fizice – cu o rată de 6,69 la sută.

Comparativ cu perioada similară a anului precedent, rata medie nominală ponderată la creditele acordate în moneda națională a crescut cu 1,41 p.p., la cele în valută – cu 0,11 p.p., iar la cele atașate la cursul valutei – cu 0,37 p.p.

#dobânzi #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.