Adio credite ieftine! Creștere record la ratele moldovenilor. E cea mai mare valoare din ultima vreme

În luna ianuarie 2022, creditele noi acordate au constituit 2,8 miliarde de lei, în creștere cu 33,5 la sută față de luna ianuarie 2021. 77 la sută sunt împrumuturi în monedă națională și 23 la sută sunt credite în valută, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Cele mai solicitate împrumuturi, aproape 50 la sută, au fost cele de consum acordate pe o perioadă scurtă de timp de la 2 la 5 ani.

Creditele în moneda națională au fost reprezentate, preponderent, de creditele acordate societăților comerciale nefinanciare (54,9 la sută) și de creditele acordate persoanelor fizice (40,9 la sută). În cadrul creditelor acordate societăților comerciale nefinanciare prevalează creditele acordate comerțului (45,5 la sută).

În ceea ce privește rata medie a dobânzi, aceasta constituit 9,09 la sută, la cele în valută – 4,21 la sută, iar la cele atașate la cursul valutei – 4,48 la sută.

La creditele în moneda națională dobânda s-a majorat cu 0,25 puncte procentuale (p.p.). Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 8,45 la sută, persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 12,31 la sută, iar persoanelor fizice – cu o rată de 9,78 la sută.

La împrumuturile în valută, dobânda s-a majorat cu 0,28 p.p. Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 4,21 la sută, persoanelor fizice care practică activitate cu o rată de 4,39 la sută, iar persoanelor fizice – cu o rată de 6,69 la sută.

Comparativ cu perioada similară a anului precedent, rata medie nominală ponderată la creditele acordate în moneda națională a crescut cu 1,41 p.p., la cele în valută – cu 0,11 p.p., iar la cele atașate la cursul valutei – cu 0,37 p.p.

#dobânzi #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o criză profundă a forței de muncă, atât din punct de vedere numeric, cât și calitativ, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „7 Zile” de la postul Cinema 1.

Potrivit lui Ioniță, în prezent, în economia națională activează doar 854.000 de persoane, dintre care aproximativ 200.000 lucrează în sectorul bugetar, iar restul – puțin peste 600.000, în sectorul real. „Este o cifră dramatică, care nu s-a schimbat de peste 15 ani. Ne-am prăbușit din 1990 până în 2010, iar de atunci batem pasul pe loc”, a spus economistul.

Mai grav, afirmă el, este faptul că numărul moldovenilor care lucrează peste hotare este mai mare decât al celor activi în economia națională, ceea ce face din Moldova o situație aproape unică în lume pentru o țară cu o populație de peste 2 milioane de locuitori.

„În sectorul construcțiilor, spre exemplu, nu e atât problema că pleacă muncitori, ci că pleacă cei calificați și vin necalificați. Avem meserii unde îți trebuie ani de experiență ca să devii bun. Dacă pleacă cei care știu meserie și vin începători, e o catastrofă”, a explicat Ioniță.

El a subliniat că fluctuația personalului a devenit alarmantă, în special în sectoarele critice. „În Horeca, 60% din angajați se schimbă într-un an. Dacă la restaurant mai poți accepta o farfurie adusă stângaci, în construcții, în medicină sau în educație, această instabilitate devine periculoasă”.

Economistul a adus în discuție și un aspect sensibil: segregarea forței de muncă în funcție de calificare. Cei mai buni pleacă, cei slab pregătiți rămân. „Nu e citatul meu, dar un antreprenor din sud mi-a spus clar: în Moldova au rămas doar prudevoi musări. Adică cei mai slabi, mai vulnerabili”, a afirmat Ioniță.

Acesta leagă creșterea sărăciei absolute din Moldova exact de această migrație selectivă. „Nu că s-au înmulțit săracii, ci pentru că cei tineri și mai înstăriți au plecat, iar în țară au rămas doar cei vulnerabili. Așa e și cu piața muncii”.

În 2023, forța de muncă a scăzut cu 33.000 de persoane, dintre care 31.000 doar în agricultură, în timp ce sectorul bugetar a crescut ușor. „E o degradare continuă, iar ce e mai grav e că nu vine din interior o reechilibrare. Nu doar că pleacă, dar pleacă cei mai buni, iar cei care vin nu știu meserie”.

Ioniță spus că cea mai mare dramă a economiei moldovenești nu este doar lipsa oamenilor, ci pierderea calității acestora: „Avem din ce în ce mai puțini și din ce în ce mai slab pregătiți”.