Adjunctul Veronicăi Dragalin, care l-a costat funcția pe șeful APP Alexandru Musteață, nu a trecut filtrul Pre-Vetting

Adjunctul șefei de la Anticorupție, Vasile Plevan nu a trecut evaluarea comisiei Pre-Vetting. Acesta nu a întrunit criteriile de integritate financiară și etică.

Vasile Plevan, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, urmează să notifice Comisia dacă acceptă sau se opune publicării deciziei motivate, în 48 de ore. În lipsa notificării, deciziile vor fi plasate pe pagina web a Comisiei, într-o formă depersonalizată, în limbile română și engleză. Potrivit prevederilor Legii nr. 26/2022, orice decizie poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție, în 5 zile din data recepționării.

Vasile Plevan a fost implicat în scandalul ilegalităților a unei construcții de la Stăuceni. Despre acestea a sesizat fostul șef al APP, Alexandru Msuteață, care ulterior a demisionat.

În scrisoarea către instituțiile de anchetă, Mustață spune că s-a confruntat cu impedimentul generat prin soluția dată de Procurorul Vasile Plevan, din cadrul Procuraturii Anticorupție, care fiind sesizat cu solicitarea examinării legalității unor factori de decizie din cadrul Primăriei Stăuceni cu referire la eliberarea actelor permisive contrar modului și ordinii stabilite, prin soluția dată prin Ordonanța din 17.04.2020 pe marginea materialelor procesului penal Nr. 20190360557, efectiv care a acoperit ilegalitățile elucidate, refuzând începerea urmăririi penale necesare intru elucidarea tuturor circumstanțelor cazului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#plevan #comisie #procuror

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#dominatie #banci centrale #euro #dolar