Adrenalină cu sânge rece! MoldATSA caută oamenii care se joacă, pe cer, cu avioane adevărate

MoldATSA compania care se ocupă cu dirijarea traficului aerian anunță inițierea procesului de recrutare și selecție a candidaților care vor urma un curs de pregătire în vederea obținerii certificatului de Controlor de Trafic Aerian.

„În perioada 24.10.2023 – 30.04.2024 Î.S. ”MoldATSA” organizează sesiunea de recrutare a candidaților care vor urma un curs de pregătire inițială în vederea obținerii certificatului de Controlor de Trafic Aerian Stagiar”, se arată în mesajul companiei.

Compania s-ar confrunta cu o criză a controlorilor de trafic aerian. Calculele arată că, dacă în 2020 cei 66 de controlori dirijau în medie 161 de aeronave pe an, în 2023 aproape 500 de aeronave sunt dirijate de 46 de controlori.

MoldATSA și Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) afirmă că numărul controlorilor de trafic este suficient, reieșind din faptul că în ultimii ani a scăzut și traficul aerian.

Controlorii susțin însă că scăderea traficului aerian se referă doar la cel de tranzit sau așa-zisul survol, care nu aduce beneficii economice R. Moldova nici prin transportul de pasageri, nici cel de mărfuri sau de poștă.

Potrivit lor, traficul de avioane care decolează sau aterizează a crescut semnificativ, la fel și zborurile charter din perioada estivală și cele de instruire a piloților.

AAC susține că „MoldATSA demonstrează zilnic capabilitatea de a furniza servicii sigure de control al traficului aerian” și că nu ar exista o „formulă universală, exactă și obligatorie” pentru determinarea numărului necesar de controlori.

Un fost angajat al MoldATSA, Dorin Plugaru declara anterior că din 10 august, cel mai probabil, biletele de avion se vor scumpi. El atrăgea atenția asupra numărului mic de controlori de zbor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avioane #trafic #Moldatsa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.