Adriana Bețișor, fosta șefă-adjunctă a Procuraturii Anticorupție, trimisă în judecată pentru trei capete de acuzare

Adriana Bețișor, fosta șefă-adjunctă a Procuraturii Anticorupție va compărea pe banca acuzaților pentru trei capete de acuzare: corupere pasivă în proporții deosebit de mari, abuz de serviciu și amestec în înfăptuirea justiției. Potrivit informațiilor, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a finalizat urmărirea penală pe acest caz și a transmis dosarul în judecată, scrie Realitatea.md.

Potrivit Procuraturii Generale (PG), faptele infracționale ar fi fost comise în anul 2018, atunci când învinuitul, activând în calitate de procuror, ar fi pretins de la un condamnat 50 mii euro. În schimbul acestei sume, procurorul urma să-i recalifice acțiunile și să-și retragă acuzațiile în dosarul aflat atunci pe rol la Curtea de Apel Chișinău în care acesta fusese condamnat la 12 ani închisoare pentru tentativă de delapidare a averii străine și spălare de bani, ambele săvârșite în proporții deosebit de mari.

„Suma ar fi fost transmisă procurorului într-un local din capitală de către concubina condamnatului, iar ca rezultat, procurorul a formulat și înaintat la Curtea de Apel Chișinău susținerile verbale, contrare propriei poziții susținute anterior în prima instanță și, contrar poziției procurorului care a susținut acuzarea la Curtea de Apel Chișinău, renunțând la acuzațiile inițiale și solicitând eliberarea condamnatului din arest”, se arată într-o notă informativă a Procuraturii.

Astfel, circumstanțele au fost luate ca bază la adoptarea deciziei instanței de apel și au permis procurorului să-și „onoreze” promisiunea în schimbul banilor extorcați. În prezent, persoana învinuită nu mai activează în organele procuraturii.

Fiind audiat de procurori, acesta nu-și recunoaște vina. La această etapă este cercetat în libertate.

Urmărirea penală pe acest caz a fost efectuată de PCCOCS.

Adriana Bețișor este fosta procuroră care a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, precum frauda bancară, dar și cea care a gestionat dosarul penal în care fostul premier Vladimir Filat a fost condamnat la 9 ani de închisoare cu executare, în urma unui denunț depus de către Ilan Șor.

Aceasta a fost numită în funcţia de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție, prin ordinul procurorului general Valeriu Zubco, la 14 iunie 2011, iar pe 6 august 2019, a depus cerere de eliberare din organele Procuraturii din „motive personale”.

În contextul principiului toleranţă zero la corupție, Procuratura Generală reamintește cetăţenilor despre posibilitatea de a comunica despre pretinse fapte de corupţie sau alte abuzuri admise de angajaţii procuraturii, la numărul de telefon 0 (22) 828-342.

#Adriana Bețișor #acuzatii #judecata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.