Adriana Bețișor, fosta șefă-adjunctă a Procuraturii Anticorupție, trimisă în judecată pentru trei capete de acuzare

Adriana Bețișor, fosta șefă-adjunctă a Procuraturii Anticorupție va compărea pe banca acuzaților pentru trei capete de acuzare: corupere pasivă în proporții deosebit de mari, abuz de serviciu și amestec în înfăptuirea justiției. Potrivit informațiilor, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a finalizat urmărirea penală pe acest caz și a transmis dosarul în judecată, scrie Realitatea.md.

Potrivit Procuraturii Generale (PG), faptele infracționale ar fi fost comise în anul 2018, atunci când învinuitul, activând în calitate de procuror, ar fi pretins de la un condamnat 50 mii euro. În schimbul acestei sume, procurorul urma să-i recalifice acțiunile și să-și retragă acuzațiile în dosarul aflat atunci pe rol la Curtea de Apel Chișinău în care acesta fusese condamnat la 12 ani închisoare pentru tentativă de delapidare a averii străine și spălare de bani, ambele săvârșite în proporții deosebit de mari.

„Suma ar fi fost transmisă procurorului într-un local din capitală de către concubina condamnatului, iar ca rezultat, procurorul a formulat și înaintat la Curtea de Apel Chișinău susținerile verbale, contrare propriei poziții susținute anterior în prima instanță și, contrar poziției procurorului care a susținut acuzarea la Curtea de Apel Chișinău, renunțând la acuzațiile inițiale și solicitând eliberarea condamnatului din arest”, se arată într-o notă informativă a Procuraturii.

Astfel, circumstanțele au fost luate ca bază la adoptarea deciziei instanței de apel și au permis procurorului să-și „onoreze” promisiunea în schimbul banilor extorcați. În prezent, persoana învinuită nu mai activează în organele procuraturii.

Fiind audiat de procurori, acesta nu-și recunoaște vina. La această etapă este cercetat în libertate.

Urmărirea penală pe acest caz a fost efectuată de PCCOCS.

Adriana Bețișor este fosta procuroră care a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, precum frauda bancară, dar și cea care a gestionat dosarul penal în care fostul premier Vladimir Filat a fost condamnat la 9 ani de închisoare cu executare, în urma unui denunț depus de către Ilan Șor.

Aceasta a fost numită în funcţia de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție, prin ordinul procurorului general Valeriu Zubco, la 14 iunie 2011, iar pe 6 august 2019, a depus cerere de eliberare din organele Procuraturii din „motive personale”.

În contextul principiului toleranţă zero la corupție, Procuratura Generală reamintește cetăţenilor despre posibilitatea de a comunica despre pretinse fapte de corupţie sau alte abuzuri admise de angajaţii procuraturii, la numărul de telefon 0 (22) 828-342.

#Adriana Bețișor #acuzatii #judecata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reforma Calea Ferată din Moldova ar urma să fie finalizată în prima jumătate a anului 2026 și prevede divizarea companiei în structuri separate, cu delimitarea clară între infrastructura feroviară și serviciile de transport de pasageri și marfă.

Anunțul a fost făcut de vicepremierul de la Chișinău, Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova.

Potrivit acestuia, reforma prevede crearea societății pe acțiuni CFM Marfă și Pasageri, care va prelua activitățile comerciale de transport, în timp ce CFM Infrastructură va rămâne o întreprindere de stat, responsabilă de gestionarea rețelei feroviare. Infrastructura, considerată critică pentru stat, nu va fi privatizată și va putea beneficia de subvenții directe din bugetul public.

„Noi vom constitui acel agent economic S.A. CFM Marfă și Pasageri și va rămâne întreprinderea de stat CFM Infrastructură. Noi nu putem subvenționa agenți economici, dar putem subvenționa infrastructura care ne aparține nouă, statului. Am prevăzut în bugetul pentru anul 2026 resurse financiare pentru această subvenție”, a declarat Vladimir Bolea.

Vicepremierul a subliniat că, odată finalizată reforma, CFM Infrastructură ar urma să intre într-o etapă accelerată de dezvoltare, beneficiind de finanțare publică stabilă, ceea ce va permite investiții în modernizarea rețelei feroviare.

Modernizarea căilor ferate va fi realizată integral în conformitate cu cerințele Uniunii Europene, atât la nivel de infrastructură, cât și de servicii. Procesul a început în 2025 și are două direcții majore: transpunerea acquis-ului comunitar în legislația națională și digitalizarea proceselor interne.

„Indiferent de faptul că la unele capitole suntem încă în anii ’80–’90, tot ce se face acum va fi conform cerințelor Uniunii Europene. Vorbim despre o cale ferată cu un viitor economic foarte mare, iar digitalizarea proceselor va aduce un nivel mult mai ridicat de siguranță”, a mai spus ministrul.

Nu este prima tentativă de reorganizare a CFM. Separarea administrării infrastructurii de activitățile de transport a fost prevăzută și în Codul transportului feroviar, aprobat în 2022, însă reforma nu a fost implementată până acum. Autoritățile susțin că noul calendar și alocările bugetare pentru 2026 cresc șansele ca restructurarea să fie dusă, în sfârșit, până la capăt.