Afacerea cu aripioare a premierului Recean, pe val! Vânzările KFC Moldova s-au majorat cu 25%

Sphera Franchise Group (SFG), compania care operează brandurile KFC, Pizza Hut și Taco Bell în România, Italia și Republica Moldova, a raportat la Bursa de Valori București rezultate mixte pentru trimestrul al doilea din 2025, cu o creștere modestă a vânzărilor totale, dar mult mai bune pe piața din Republica Moldova.

În T2 2025, Grupul a înregistrat vânzări consolidate de 382,6 milioane lei românești (77,3 milioane euro), în creștere cu 2,3% față de anul precedent. România a contribuit cu 327,4 milioane lei (66,1 milioane euro), Italia cu 48,4 milioane lei (9,8 milioane euro), iar Republica Moldova cu 6,8 milioane lei (1,4 milioane euro), 25,8% mai mult față de perioada similară a anului precedent.

Pe ansamblul S1 2025, Republica Moldova a generat vânzări de 13,6 milioane lei (2,8 milioane euro), mai maricu 24,5% față de aceeași perioadă din 2024. Veniturile consolidate la nivel de Grup au ajuns la 745,2 milioane lei (150,6 milioane euro), din care România a contribuit cu 638,5 milioane lei (129 milioane euro), iar Italia cu 93,1 milioane lei (18,8 milioane euro).

Deși piețele externe au sprijinit creșterea, Sphera se confruntă cu presiuni pe marje din cauza costurilor mai mari cu salariile și materiile prime. EBITDA normalizat a scăzut cu 33%, la 52,8 milioane lei, iar profitul net s-a redus cu 69%, la 12,6 milioane lei.

Sphera Franchise Group, listată la Bursa de Valori București (BVB), deține 80% din capitalul US Food Network din Republica Moldova, filială înființată în 2008, ceilalți asociați fiind Dorin Recean și Cătălin Giosan, șeful ProTV Chișinău, cu câte 10%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Membrii blocului Patriotic au avut un conflict cu veteranii de pe Nistru la Căușeni, fiind necesară intervenția Poliției, PAS a folosit resursa administrativă în campania electorală, iar mai multe partide nu au raportat se arată în cel de-al treilea raport de monitorizare al Promo-LEX. Observările au fost făcute în perioada 29 august – 10 septembrie 2025.

Misiunea de observare a înregistrat 52 de cazuri de utilizare a resurselor administrative, majoritatea vizând PAS. Conform raportului, au fost folosite instituțiile publice și implicați funcționarii din cadrul lor în acțiunile de agitație electorală. De asemenea, s-au semnalat și două cazuri de potențială corupere a alegătorilor de către blocul Victorie și Partidul NOI, dar și implicarea cultelor religioase în campania electorală.

„De asemenea, au fost documentate 3214 cazuri de publicitate electorală, majoritatea materiale printate (41%) și obiecte de vizibilitate (30%). În acest context, au fost identificate și unele nereguli precum plasarea materialelor în locuri interzise, lipsa datelor de tipar complete și folosirea materialelor de publicitate politică anterioare campaniei în scop de agitație electorală. Cele mai multe cazuri de utilizare neconformă au vizat BE Patriotic, urmat de MRM, LOC, PAS, Alternativa și CUB”, se arată în raport.

Observatorii mai menționează și reținerea candidatului Partidului Liberal, Vladimir Meleca, de către pretinsele forța de ordine din stânga Nistrului.

În alte cel puțin 13 cazuri, au fost identificate rețele online coordonate din Rusia pentru promovarea lui Ilan Șor și blocului Victorie, pagini de Facebook și canale de YouTube ce propagă mesaje pro-Est sau pro-UE, dar și inițiative civice precum „EUROPA 2028”.

Până pe 8 septembrie 2025, 21 din 23 de concurenți au deschis conturi și 19 au depus rapoarte financiare. Veniturile declarate au totalizat circa 28,4 milioane lei, circa 47% din sumă fiind donații ale persoanelor fizice, iar 37% – transferuri din contul curent al partidelor. Cele mai mari venituri au fost raportate de PAS, blocul Alternativa, blocul Patriotic și Partidul Nostru.

Cheltuielile declarate de partide au însumat peste 21,5 milioane lei, cu cea mai mare parte direcționată către materiale promoționale – 51% și publicitate – 35%.

S-au stabilit și discrepanțe de circa 1,3 milioane de lei la 14 concurenți electorali, printre care CUB, partidul Moldova Mare și Blocul Patriotic.