Află care este „știrea” într-o notă statistică. Participă „Bazele statisticii sectorului extern” organizată de AJE

Începând cu 24 februarie curent, Academia de Jurnalism Economic (AJE) dă start instruirii „Bazele statisticii sectorului extern”, desfășurată în parteneriat cu Expert-Grup. Sesiunea de instruire va fi condusă de Marina Soloviova, directoare de programe „Politici economice” la Expert-Grup.

În cadrul instruirii, participanții vor avea posibilitatea să afle mai multe despre interpretarea statisticilor și anume: Ce înseamnă balanță de plăți, poziție investițională internațională, datorie externă și cum evoluția lor influențează cursul de schimb, inflația sau dobânzile. Cum folosesc aceste date Banca Națională a Moldovei (BNM), Ministerul Finanțelor și al Economiei, Fondul Monetar Internațional (FMI) și investitorii? Cum le pot folosi jurnaliștii pentru a înțelege care este „știrea” într-o notă statistică, a interpreta și relata despre evoluția unei economii și impactul asupra vieții omului de rând?

Sesiunea se va desfășura 𝗷𝗼𝗶, 𝟮𝟰 𝗳𝗲𝗯𝗿𝘂𝗮𝗿𝗶𝗲 curent, începând cu 𝗼𝗿𝗮 𝟭𝟲.𝟬𝟬, prin intermediul platformei Zoom. Pentru participare, doritorii sunt invitați să se înregistreze AICI. După înregistrare, veți primi un email de confirmare ce va conține datele de acces în conferință.

Proiectul Academia de Jurnalism Economic, derulat de European Business Association Moldova cu suportul membrilor săi, are drept obiectiv îmbunătățirea calității jurnalismului economic în Republica Moldova, oferindu-le jurnaliștilor acces la surse de informație și abordări aprofundate ale subiectelor economice.

AJE presupune un ciclu de discuții lunare cu oficiali de rang înalt, decidenți de politici publice și din lumea afacerilor, care vor aborda subiecte de interes public prestabilite sau alese ad-hoc în funcție de agenda editorială a zilei.

#AJE #statistică #instruire #Expert-Grup

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.